Articole publicate in 2007
in Unelte Pentru Schimbare
http://www.unelte.rrvbium.ro/motivational.htm#


1) Atingerea scopului dorit
(http://www.unelte.rrvbium.ro/motivational/atingerea_scopului.htm)


De multe ori ni se intampla sa nu fim multumiti de starea noastra actuala. Ne-am dori ceva mai mult, dar nu stim cum s-o facem si frica de esec ne face sa renuntam inainte de–a ajunge la telul visat.
De aceea e foarte important sa te cunosti cu adevarat, sa stii cine esti, ce poti, ce vrei de la viata. Unii sunt in stare sa faca asta singuri, orele de dezvoltare personala ajutandu-i sa se cunoasca, sa-si descopere adevaratul potential, sa vada totul intr-o alta lumina, sa-nteleaga ce i-a impiedicat pana acum sa fie ei insisi.
Sa nu uitam ca fiecare om are propria sa reprezentare despre lume si propriile resurse, de care trebuie sa fie constient si pe care sa stie cand si unde sa le foloseasca. Iti poti realiza un scop, cu conditia sa-ti propui unul realizabil, sa fie initiat si mentinut de tine, sa-l definesti si evaluezi prin sistemul senzorial, sa verifici daca ceea ce faci e ecologic.
Exprimarea in termeni pozitivi a scopului respectiv este o conditie importanta pentru atingerea lui, pentru ca asa cum spunea si George R. Walther, limbajul pozitiv ne influenteaza gandirea si modul de actiune. Exprimarea trebuie sa fie de asemenea absoluta (fara nici o comparatie) si fara verbe modale. Trebuie sa fii convins ca poti sa-ti atingi scopul acum, nu “ candva ”, pentru ca tot lungind perioada in care vrei sa realizezi ceva, motivatia se poate stinge, nu mai ai acelasi elan de la inceput. Vechiul proverb romanesc ,, nu lasa pe maine ce poti face azi! ” poate fi o resursa, pe care internalizand-o o poti folosi la nevoie.
Ori de cate ori am dorit sa realizez ceva, m-am ajutat de cateva reguli, care mie mi-au fost de un real folos. Le redau mai jos, in speranta ca vor fi un punct de plecare, ce poate fi imbunatatit prin viziunea fiecaruia.
Am constatat ca pentru realizarea unui scop este necesar ca acesta sa fie initiat si mentinut de persoana insasi pentru ca ea stie adevaratul motiv care o impinge spre actiune. Motivatia joaca un rol determinant in atingerea unui scop, ea practic este motorul care–l sustine pe individ, dandu-i energia necesara sa ajunga la final. Motivatia, sustine P. Golu, “ar putea fi definita ca model subiectiv al cauzalitatii obiective, cauzalitate reprodusa psihic, acumulata in timp, transformata si transferata prin invatare si educatie in achizitie interna a persoanei”. Dar cum motivele subiective sunt modelate socio-cultural, in momentul initierii unui scop este necesar sa i se faca ecologia atat in ceea ce priveste persoana, cat si adecvat contextului respectiv. Trebuie analizat daca ceea ce se doreste este corespunzator din punct de vedere ecologic sistemului sau sistemelor cu care interactioneaza. Este necesar sa se gandeasca fiecare amanunt:
• care sunt avantajele situatiei prezente si daca acestea se pastreaza;
• daca pot aparea dezavantaje in urma atingerii scopului si care sunt acestea?
• exista un pret platit pentru atingerea scopului?
• care sunt efectele pe termen lung ale acestei reusite?
Daca totul este o.k. pentru persoana care vrea sa-si realizeze un scop, se va avea in vedere inainte de a se trece la actiune:
• identificarea unor piedici / provocari ce ar impiedica / intarzia atingerea scopului respectiv;
• identificarea resurselor existente necesare realizarii scopului;
• gasirea unor resurse suplimentare, necesare demersurilor necesare;
• si poate etapa cea mai importanta: posibilitatile de realizare. De modul cum se gandeste atingerea scopului, de caile ce vor fi urmate, depinde atingerea momentului (care poate fi mai devreme sau mai tarziu) visat. Daca ,,primul pas” este gandit cum trebuie, reusita poate fi sigura.



Copyright © 2007 Niculina CIUPERCA. Toate drepturile sunt rezervate


2) Sa facem din comunicare o arta
(http://www.unelte.rrvbium.ro/motivational/sa_facem_din_comunicare_o_arta.htm)

Asa cum mentioneaza si Norbert Sillamy in ,,Dictionar de psihologie”, comunicarea implica transmiterea, intentionata sau nu, de informatii destinate sa lamureasca sau sa influenteze un individ sau un grup de indivizi receptivi. Concomitent cu transmiterea informatiei se produce o actiune asupra subiectului receptor si un efect retroactiv, feed-back asupra persoanei emitatoare care la randu-i este influentata.
O comunicare reusita consta mai putin in intentia celui ce comunica si mai mult in rezultatul obtinut.
Orice persoana simte nevoia unei comunicari eficiente, dar in cazul multora aceasta ramane doar la stadiul de intentie. Zadarnic isi propune sa aiba o comunicare buna cu ceilalti, dar nu stie s-o faca, pentru ca si-a internalizat defectuos modelele de comunicare.
Faptul ca una din premisele NLP se intituleaza ,,nu putem sa nu comunicam” nu este deloc intamplator, pentru ca nici un proces de interactiune nu poate avea loc in afara comunicarii: acasa, la serviciu, intr-un club, etc. Fiecare dintre noi transmite mesaje si obtine informatii fara de care viata nu ar avea nici un sens.
Avem impresia ca a comunica este simplu, dar de multe ori sesizam ca se creaza confuzii intre ceea ce vrem sa spunem si ceea ce spunem de fapt . Este vorba despre asa numitele distorsiuni, care creaza probleme in comunicare. Putem aminti aici ,,citirea gandurilor”, atunci cand presupunem ca stim ce se petrece in interiorul interlocutorului la nivel cognitiv sau afectiv, fara dovezi sau calibrare bazata pe simturi. Sunt situatii cand citirea gandurilor reuseste, dar in cele mai multe cazuri da nastere unor conflicte sau neintelegeri. Va puteti inchipui ce se intampla in sufletul unei sotii atunci cand sotul vine tarziu de la servici, obosit, gandindu-se la o lucrare lasata neterminata, iar ea crede ca vine de la o alta femeie care i-a captat toata atentia?
Probleme creeaza si echivalentele complexe, atunci cand doua afirmatii sunt legate astfel incat una reprezinta sensul celeilalte: ,,nu ma priveste, deci nu-i place de mine”. Deasemenea si raportul cauza-efect este o eroare de tip semantic care permite oamenilor sa atribuie altora sentimentele care-i incearca, dar care de fapt sunt propria lor creatie. ( ex. Ionel ma face sa ma simt neputincioasa ).
In comunicare provoaca distorsiuni si unele presupozitii (ipoteze care au la baza harta noastra anterioara ). Sa ne gandim cat rau poate face sa-i spui cuiva: ,,nu esti bun la nimic!”. De asemenea pot fi si situatii cand inlocuirea verbelor de actiune prin substantive abstacte ingheata procesul de comunicare (ex. lupt pentru fericirea semenilor).
Importanta comunicarii pentru viata oamenilor a starnit si interesul terapeutilor de familie, Bateson studiind in mod special natura comunicarii in conditiile nivelurilor, in cadrul proiectului Palo Alto. ,,Orice comunicare-scria Bateson in 1951 - are doua niveluri sau functii diferite: relatarea si comanda. Orice mesaj are un continut declarat... dar in plus mesajul mai contine si indicatii asupra felului cum trebuie primit“. Metacomunicarea este un mesaj ascuns si adesea trece neobservat. Persoana care transmite mesajul vrea sa comunice intr-adevar ceva, dar important e sa fie receptat asa cum trebuie. Stabilitatea unei familii se realizeaza ( asa cum a observat si Bateson ) prin feed-back-ul care reglementeaza comportamentul familiei si al membrilor acesteia.
Sa nu iutam insa, ca alaturi de limbaj in comunicare ne ajutam si de mimica si gesturi. De felul cum le folosim, putem face din comunicare o arta!

Copyright © 2007 Niculina CIUPERCA. Toate drepturile sunt rezervate






3 )Timp pentru sufletul nostru
(http://www.unelte.rrvbium.ro/motivational/timp_pentru_sufletul_nostru.php)

Constatam de foarte multe ori ca e dificil sa ne impartim timpul intre viata personala si cea profesionala. Si asta pentru ca dorind sa fim apreciati pentru ceea ce facem la locul de munca, cautam sa fim cei mai buni, acordam mai multa atentie pregatirii profesionale, suntem intr-o continua intrecere cu noi insine.
Fiecare pas inainte ne da impresia ca ne apropiem de tinta dorita. Apoi un pas... si inca unul... pana intr-o zi cand constatam ca munca ne-a acaparat cu totul, iar de viata personala.... nici vorba.
Ne-am realizat profesional, suntem apreciati pentru ceea ce facem, dar ajungem intr-un moment cand parca nimic nu ne mai bucura, nimic nu mai are valoare, pentru ca-n tot timpul asta am uitat de noi, ne-am adancit tot mai mult in munca si am uitat de micile bucurii care ne-ar fi luminat sufletul.
Incercati sa va opriti cateva minute din ceea ce faceti. In scurtul ragaz desenati un ceas si incercati sa delimitati pe cadranul lui timpul pentru somn, timpul pentru munca, timpul pentru alte activitati. Veti fi surprinsi cand veti constientiza ca nu aveti deloc timp pentru dumneavoastra. Schitati-va un program in care sa va acordati un timp spunandu-va ca aveti capacitatea de a va rupe de munca pentru a va relaxa si distra in diferite moduri. O metoda ar fi ca dupa fiecare proiect dus cu succes la capat sa va oferiti o mica recompensa: o iesire la un local, o intalnire cu prietenii, vizionarea unui spectacol , etc.
Analizati cum va simtiti dupa aceste iesiri, constatati ce e diferit, cum vi se schimba viata... Nu-i asa ca activitatea urmatoare va fi mai placuta si mai putin stresanta?
Nu uitati ca dupa realizarea ei sa va felicitati si sa va acordati o rasplata cat mai curand posibil.
Cu timpul, va intra in obisnuinta impletirea sarcinilor de munca cu asa zisele bonusuri pe care vi le acordati pe merit. Si cine merita mai mult decat dumneavoastra?
Invatati sa va pretuti cu adevarat, ca atata vreme cat stiti sa va pretuiti, va vor aprecia si ceilalti.

Copyright © 2007 Niculina CIUPERCA. Toate drepturile sunt rezervate

4 ) Putem domina stresul
(http://www.unelte.rrvbium.ro/motivational/putem_domina_stresul.php)

Stresul este o prezenta activa in viata fiecaruia dintre noi. Generatoare de stres pot fi atat marile evenimente din viata (indiferent daca sunt pozitive sau negative), cat si evenimentele minore cu care ne intalnim zilnic. Important este sa stim sa stapanim stresul, sa nu-i dam voie sa treaca peste limita de suportabilitate a organismului. Si asta pentru ca stresul, perceput ca o stare intensa si neplacuta, pe termen lung are efecte negative asupra sanatatii, performantelor si productivitatii.
Daca ne respectam suficient vom gasi solutiile potrivite pentru a nu-i da voie stresului sa ne joace cum vrea. Il vom diminua gandind fiecare actiune pe care o facem, propunandu-ne obiective realizabile, renuntand la convingerile limitatoare de genul: eu nu sunt bun ca X; nu cred ca reusesc sa fac ceva; nu am norocul sa-mi indeplinesc un vis, etc.
Benefic pentru noi ar fi ca in cazul unei nereusite sa incercam sa gasim o intentie pozitiva: n-am reusit sa facem lucrul acesta, dar am descoperit ca mai trebuie sa-nvatam cate ceva din care vom castiga mai mult in viitor. Daca n-am fi incercat sa facem acest lucru n-am fi descoperit niciodata ca avem niste lipsuri, care, adunandu-se puteau pricinui necazuri mai mari. Nereusita de astazi poate sta la baza performantei de mai tarziu. Nu-i asa ca acum vedeti lucrurile altfel? Ganditi-va ca au fost cercetatori care au luptat toata viata pentru o idee. Ce-ar fi fost daca de la inceput si-ar fi zis ca n-au sanse de reusita?
Pentru fiecare dintre noi viata ofera si bune si rele. Cele bune au rolul de a ne bucura sufletul, iar cele rele sa ne caleasca si sa ne dea forta necesara de-a merge mai departe. Nu aveti impresia ca este o continua provocare? Ca suntem intr-o continua competitie cu noi insine?
Daca totusi va streseaza o situatie si oricat ati incercat nu puteti iesi din ea, va propun un exercitiu pe care eu il fac adesea si daca la mine functioneaza sunt sigura ca si pe voi va va scoate din starea in care va aflati si va va da forta sa mergeti mai departe:
Asezati-va cat mai confortabil pe o canapea, fotoliu, sau in orice loc unde va simtiti relaxat. Inchideti ochii si inchipuiti-va ca aveti in fata un ecran imaginar unde se deruleaza situatia care va deranjeaza. Traiti-o la intensitate maxima, fiti agitati, nelinistiti, cat este posibil sa va imaginati. Umpleti ecranul cu imaginea. Dati-i un nume. In continuare albiti ecranul imaginar. Dupa o scurta pauza, proiectati pe acelasi ecran o situatie in care faceti fata oricarei greutati, cand va simtiti excelent, traiti momentul la intensitate maxima si observati diferenta dintre cele doua situatii. Dati-i un nume si acesteia, ca sa va fie usor sa le deosebiti. Micsorati apoi imaginea cat puteti de mult si lasati-o deoparte intr-un loc al mintii. Umpleti iarasi ecranul cu prima imagine cand va simteati inconfortabil, dar acum in coltul din dreapta aveti imaginea micuta a momentului cand totul va reuseste, cand va simtiti minunat. Dupa ce prima imagine e clara pe ecran, schimbati imaginea cu cea in care totul va reuseste cand sunteti fericiti, cand totul e perfect si traiti-o la intensitate maxima... Bucurati-va de momentul respectiv, apoi albiti iarasi ecranul, ganditi la orice va place (ex.o zi din concediu,o plimbare in parc,etc), apoi luati-o de la inceput schimband momentele de cateva ori, pana imaginea neplacuta dispare, iar cea placuta apare instantaneu.
M-ar bucura sa stiu ca v-a reusit si va promit ca pe viitor sa-nvatam impreuna si alte tehnici prin care sa ne asiguram succesul in viata.

Copyright © 2007 Niculina CIUPERCA. Toate drepturile sunt rezervate