Despre mine

Fotografia mea
Bucuresti, Sector 6(Crangasi), Str. Nicolae Oncescu 4, Bloc 100, etaj 2, Ap.14, Romania
Ca psiholog imi doresc sa vin in sprijinul cat mai multor persoane, care, in aceste vremuri problematice, dintr-un motiv sau altul ajung intr-un impas. Prin ceea ce fac doresc sa conving ca psihologul poate avea un rol important in societate. Consider ca si K.J. Schneider ca Psihologia este o„ştiinţă a inimii"în sens romantic ce”trebuie făcută cu artă”. Sper ca formarile facute pana acum si experienta mea de viata, sa-mi permita sa aduc linistea in familiile in care apar probleme.
Se afișează postările cu eticheta comunicare familiala. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta comunicare familiala. Afișați toate postările

joi, 28 august 2014

Din nou despre comunicarea in cuplu


Aveti o comunicare deficitara in cuplu? Nu stiti cum sa formulati o critica astfel incat sa evitati conflictul?

Va puteti ghida dupa modelele de mai jos, pe care le puteti imbunatati, astfel incat critica sa devina constructiva.
Cum formulam o critica

(ETAPE )



1.     Cerem permisiunea : ex. Pot sa-ti vorbesc un minut?


2.     Formulam o critica cu privire la un subiect bine definit : ex. Nu vreau sa mi-o iei in nume de rau, sau “imi pare rau sa-ti spun asta, dar  eu nu m-am simtit bine cand am vazut ca tu ai facut acest lucru (denumesti ce s-a intamplat)

3.     Formulare directa si precisa cu privire la momentul respectiv (m-a deranjat acest lucru)  nu generalizare ( totdeauna faci asa, , lasa ca stiu eu ca faci lucrurile numai aiurea ,etc.).


4.     Utilizam daca e nevoie , repetarea informatiei intr-un mod calduros, dar ferm .


5.     Daca este posibil , propunem o solutie .( Cred ca ar fi bine daca ai face lucrul asta..... sau poate gasesti tu o solutie mai buna )


6.     Incheiem pe un ton cordial  : daca se va rezolva aceasta situatie vom avea numai de castigat...

Cum acceptam sau refuzam


1.     Ascultam cererea celuilalt

2.Cerem lamuriri daca este nevoie

3.Acceptam sau refuzam in mod clar si precis : daca e da, ramane da, daca am spus nu, ramane nu .

4. Utilizam daca e nevoie repetarea informatiei

5. Daca refuzam propunem o alternativa .

6.Incheiem pe un ton cordial






luni, 3 ianuarie 2011

CONSILIERE FAMILIALA SI DE CUPLU

In munca de cabinet am constatat ca e mult mai usor sa previi decat sa rezolvi probleme care deja si-au facut simtita prezenta. O vizita la terapeut sau consilier in momente importante ale cuplurilor : inainte de a spune ,,da"(consiliere premaritala), cand se hotarasc sa aiba un copil, in etapa cu copii mici, apoi cu copii adolescenti,etc.ar preintampina multe probleme. Pentru ca fiecare vine cu anumite patternuri din familia de origine, fiecare vede lucrurile in felul sau in ceea ce priveste relatia de cuplu, problemele familiei, educatia copiilor,relatia cu familia de origine, cu prieteni si cunoscuti . O problema deja ivita provoaca multa suferinta , uneori ce poate avea urmari pe termen lung.Inchipuiti-va ca pe una din maini ati lipi mai multe straturi de leucoplast . Cand il desfaceti trebuie sa va straduiti ceva timp sa stergeti urmele lasate de acesta .
Romanii, in special tinerii au inceput sa constientizeze importanta terapiei de familie. Mie imi vin in cabinet si tineri care aparent nu au nici o problema, dar vor sa fie ajutati sa se cunoasca mai bine, sa-l inteleaga pe celalalt , sa constientizeze fiecare pas pe drumul pe care au pornit, sa invete sa comunice mai bine, sa nu se blocheze reciproc din punct de vedere emotional sau cognitiv.
Terapia de cuplu si famile se bazeaza pe conceptul de coevolutie, pentru ca cei doi trebuie sa evolueze impreuna, sa incerce sa faca aceeasi pasi ca relatia sa mearga bine.
Mi-au venit cupluri care nici dupa 10-20 de ani de casatorie nu se cunosteau indeajuns, fiecare neintelegand ce-l deranja pe celalalt . Nu todeauna ce ai invatat in familia de origine merge in familia actuala. Sa nu uitam ca pentru orice aparat electrocasnic primesti instructiuni de folosinta . Pana inveti sa traiesti in cuplu trece ceva vreme, in care constient sau nu faci greseli care de multe ori dor. De aceea eu sustin ca o vizita la terapeut inainte de a face primul pas e benefica pentru ambii parteneri . Daca nu ati facut-o atunci, ori de cate ori aveti impresia ca lucrurile scapa de sub control, incearcati sa comunicati, sa intelegeti ce se intampla si ce va doriti cu adevarat si daca totusi lucrurile nu se rezolva in interesul ambilor parteneri, terapeutul va poate ajuta sa intelegeti unde ati gresit
Sper sa va fie de folos!
Niculina Ciuperca,psiholog-consilier Familie-Cuplu

marți, 27 iulie 2010

Este adevarat ca femeile sunt mai cicalitoare decat barbatii?

Auzim adesea spunandu-se ca femeile sunt mai cicalitoare decat barbatii.
Celor care au asemenea convingeri, le pot spune ca s-a dovedit ca acest lucru este fals.
La acesta concluzie s-a ajuns in urma unor cercetari intreprinse de Matthias Mehl si colegii sai , rezultatele cercetarilor fiind publicate de revista Science in 2007.
Diferente intre barbati si femei exista in ceea ce priveste subiectele conversatiei . Astfel barbatii vorbesc mai mult despre tehnologie, bani, serviciu, cifre, in timp ce subiectele preferate ale femeilor sunt din domeniul modei si al relatiilor.
Contrar credintei populare, ambele sexe pronunta in medie 16.000 de cuvinte zilnic, ceea ce dovedeste ca femeile nu sunt mai vorbarete decat barbatii.
Un studiu realizat in SUA de International Communications Research in mai 2007, indica faptul ca barbatii petrec la telefonul mobil in medie 458 de minute lunar,in timp ce femeile 453. Diferenta de fapt intre femei si barbati ar fi faptul ca femeile vorbesc mai mult cu prietenii si familia, pe cand barbatii folosesc mai mult telefonul pentru conversatii profesionale .
Daca este luat in calcul contextul interactiunii, se constata ca in functie de acesta , diferentele dintre sexe apar si dispar.
In calitatea mea de psiholog-consilier Cuplu- Familie am constatat ca nu volumul comunicarii duce la conflicte ci modul cum comunicam , ceea ce transmitem constient sau nu , daca avem o perceptie normala sau deformata asupra situatiei discutate, daca anumite patternuri internalizate in structura noastra de personalitate ne face sa vedem lucrurile altfel decat ar trebui.
De multe ori greseli minore pe care nu le constientizam sunt dureroase pentru partenerul nostru si-i produc adevarate traume.
Nu de putine ori am constatat ca parteneri care se iubeau se raneau inconstient si isi faceau rau reciproc.

Redau mai jos un test din care puteti realiza singuri daca stiti sa comunicati sau nu, in speranta ca va poate ajuta sa va cunoasteti mai bine si sa puteti constientiza eventualele greseli in comunicare

Arta conversatiei
Test

De obicei interlocutorul meu :

1. Nu-mi da sansa de a ma pronunta; eu am ce spune, dar nu am posibilitatea sa-mi exprim informatiile si / sau opiniile .
a. DA
b. NU

2. Ma priveste in fata in timpul discutiei si astfel pot sa-mi dau seama ca ma asculta.
a. DA
b.NU

3 . Ma intrerupe foarte des in cursul discutiei.
a. DA
b. NU

4. Imi creaza sentimentul unei discutii utile si / interesante
a. DA
b. NU

5. Se agita in permanenta: creionul,hartia sau alte obiecte reprezinta pentru el mai mult decat cuvintele mele.
a. DA
b. NU

6. Surade incurajator, facandu-ma sa ma simt in largul meu
a. DA
b. NU

7. Imi distrage mereu atentia cu intrebari si comentarii
a. DA
b. NU

8. Incearca sa ma combata intotdeauna.
a. DA
b. Nu

9. Denatureaza sensul cuvintelor mele si le da sensul care-i convine.
a. DA
b. Nu

10. Imi spune de-a dreptul sa tac, atunci cand incerc sa ridic vreo obiectie .
a. DA
b. NU

11. Imi spune parerea lui numai dupa ce-mi termin ideea
a. DA
b. NU


12. Se ocupa de altceva in timpul discutiei –urmareste pe furis televizorul,radioul,rasfoieste presa,priveste adesea la ceas.etc..fiind evident neatent la ce-i spun
a. DA
b. NU

13.Este foarte interesat de concluziile pe care le trag
a. DA
b. Nu


14 .Reuseste intotdeauna sa plaseze unul sau mai multe cuvinte in naratiunea sau argumentarea mea.
a. DA
b. NU

15. Ma priveste ca si cum m-ar aprecia
a. DA
b. NU
16. Spune ca s-a gandit si el la acelasi lucru, ori de cate ori vin cu o propunere noua.
a. DA
b. NU

17. Da aprobator din cap, stimulandu-ma astfel in cursul discutiei
a. DA
b. NU

18. Plaseaza glume anecdote, cand incep sa vorbesc despre ceva serios.
a. DA
b. NU

19. Impune ca toti sa fie de acord cu el; orice enunt se termina cu o intrebare : “ Nu sunteti de acord ? “ “Aveti cumva alta opinie? “ etc...
a. DA
b. Nu
20. Se poarta ca si cum l-as impiedica sa faca ceva mai bun?
a. DA
b. NU


Cotarea raspunsurilor:Daca la intrebarile 1,3,5,7,8,9,10,12,14,16,18, 19,20 ati raspuns Da primiti cate un punct; daca la 2,4 6 11, 13,15, 17 ati raspuns Nu- primiti cate un punct Totalizati punctele obtinute .

Verificati-va rezultatul in grila de mai jos:

Intre 14 si 20 puncte: aveti dificultati majore in comunicare: nu stiti sa va structurati mesajele, sa captati si sa mentineti atentia interlocutorilor, sa trageti concluzii, sa va adecvati comportamentul la stilul partenerilor.In acelasi rimp nu stiti sa ascultati-orice intrerupere sau interventie a interlocutorului este negativ distorsionata de susceptibilitatea dumneavoastra exagerata.

Intre 8 si 13 puncte: aveti unele deficiente in comunicare semnalate de intrebarile la care ati obtinut puncte .Acordati mai multa atentie partenerului si modului propriu de comportare in cursul interactiunii ,evitati coliziunile pripite –cu privire la tema discutiei , la stilul si persoana celui cu care stati de vorba –
Si totul va fi foarte bine.

Intre 3 si 7 puncte: sunteti un bun interlocutor.Aveti insa tendinta de a neglija uneori interlocutorul , fapt pentru care va reamintim ca dialog inseamna partener present.

Intre 0 si 2 puncte: stiti ce si cum sa comunicati ; stiti sa ascultati .Felicitari.


Sper ca v-am putut fi de folos!

Niculina Ciuperca, psiholog-consilier Familie-Cuplu
Cabinet individual de psihologie Bucuresti , Sector 6( Crangasi)
Str. Ceahlau , Nr. 22 , Etaj 2, ap. 5
Telefon :0724 878 966 / 0762 635 466

joi, 10 iunie 2010

De ce se degradeaza relatiile de cuplu?

V-ati gandit vreodata de ce relatiile de cuplu se pot degrada?
Acest lucru preocupa pe toti care dintr-un motiv sau altul au ajuns la despartire , dar si pe cercetatorii care , au dorit sa afle de ce tot mai multe cupluri se despart , de ce intimitatea se degradeaza odata cu trecerea anilor .
S-a desoperit astfel ca aceasta degradare este in stransa legatura cu un anumit gen de relatie de cuplu, cu climatul familial in care au crescut cei doi parteneri, dar si cu tipul de retea relationala pe care il intretin.
Cunoscand etapele acestei degradari , un cuplu intelept poate preveni disolutia.
Astfel ,in prima etapa apare o lipsa de comunicare intre parteneri, fiecare dintre cei doi intampinand dificultati de a-si exprima sentimentele , emotiile . In aceasta etapa pot fi ajutati de psiholog sa reanvete sa comunice , sa treaca peste problemele ce-i despart, (care de multe ori sunt minore) , sa treaca peste orgolii , sa se redescopere , sa deblocheze sentimentele care i-au adus impreuna si pe care se incapataneaza sa le ignore .
In etapa a doua , de obicei apar dificultati de acomodare cu caracterul partenerului, cu personalitatea si ritmurile sale , cei doi ajung sa nu se mai suporte . Neintelegerile dintre cei doi duc la neintelegeri pe plan sexual, de acum urmeaza deceptiile sentimentale, care duc la moartea iubirii .
Cand cei doi ajung sa nu se mai iubeasca ( sau cel putin asa au impresia) , raceala incepe sa creeze distanta intre ei , apare infidelitatea ( pentru ca de cele mai multe ori apare cineva care-ti ofera un umar pe care sa te sprijini) , apar vilentele de orice natura .
Reusesc sa treaca peste probleme cei care depasesc etapa orgoliilor , care stiu sa se adapteze din mers. Studiile au dovedit ca cele mai rezistente cupluri sunt cele in care puterea si sarcinile sunt echitabil impartite, nu acelea in care ,,gospodina e la cratita si sotul la table”.

Sper sa va fie de folos!


marți, 28 iulie 2009

Comunicarea in cadrul familiei

Alaturi de intercunoastere, comunicarea , constituie un instrument de dezvoltare a structurii si relatiilor de rol familial . Daca membrii familiei sunt capabili sa se asculte unii pe altii , sa se intrebe si sa comenteze subiectele care-i preocupa, sa ajunga la un consens asupra lor , ei pot conlucra si interactiona optim , astfel incat fiecare sa fie stimulat in a se dezvolta si a resimti satisfactie .
Comunicarea defectuoasa poate angaja disfunctii familiale multiple , ce duc la deteriorarea relatiilor familiale .
Cele mai multe cupluri venite la terapie au ajuns la concluzia ca daca ar fi stiut sa comunice , probabil n-ar fi ajuns la situatia actuala .
Principalele aspecte ale evaluarii stilului si calitatilor familiale , au fost creionate de J.Risjin si E. E. Faunce (1972) :

1) claritatea dictiei

2) schimbarile de subiect( mesajele pot fi complete sa tangentiale, intrerupte sau cu tendinta de trecere la alt subiect, evitante).

3) raportul intre acord si dezacord ( sunt capabili membrii familiei sa fie in dezacord, fara a se manifesta agresiv .

4) intensitatea ( membrii familiei isi pot exprima afectele -manie, tandrete , afectiune , nevoi sexuale, tristete - cu suficienta intensitate sau se exprima de o maniera monotona , masurata , totdeauna cerebrala ?

5) semnificatia din punct de vedere al relatiei (comentariile sunt formulate in mod amical sau agresiv ?)

6) ordinea schimburilor verbale (cine se adreseaza si cui , cine este lasat deoparte in conversatie , cine vorbeste , in numele cui ?)

7) angajarea ( in ce masura membrii familiei se simt atrasi sa raspunda prin da sau nu sau printr-un mesaj clar la intrebarile privitoare la proiectele si deciziile lor .)

8) respectarea promisiunilor ( in ce masura membrii familiilor promit ceva , de care nu se achita ulterior. Se simt ei legati de promisiune ?)

9) configurarea secventiala (ex. mama vorbeste tatalui si copiii o intrerup . Tatal vorbeste si nimeni nu asculta . Mama vorbeste si toata lumea asculta si raspunde, mai putin tatal . Primul nascut incepe sa vorbeasca si conversatia se termina printr-o mustrare facuta de tata sau de mama .)

Facand o analiza a comunicarii in cadrul microgrupului familial, psihologul poate constata eventuale incoerente in modul in care rolurile familiale sunt asumate si exercitate . Cunoscand situatia poate interveni psihoterapeutic in sensul autocunoasterii, constientizarii rolurilor familiale derivate din ,, starile ego-ului" si autoreglarii comportamentelor familiale , astfel incat sa se stimuleze dezvoltarea personalitatii fiecarui membru al microgrupului familial, armonizarea relatiilor comunicationale si de rol.

Psiholog consilier Familie- Cuplu, Niculina Ciuperca