Comunicarea in cadrul familiei

Alaturi de intercunoastere, comunicarea , constituie un instrument de dezvoltare a structurii si relatiilor de rol familial . Daca membrii familiei sunt capabili sa se asculte unii pe altii , sa se intrebe si sa comenteze subiectele care-i preocupa, sa ajunga la un consens asupra lor , ei pot conlucra si interactiona optim , astfel incat fiecare sa fie stimulat in a se dezvolta si a resimti satisfactie .
Comunicarea defectuoasa poate angaja disfunctii familiale multiple , ce duc la deteriorarea relatiilor familiale .
Cele mai multe cupluri venite la terapie au ajuns la concluzia ca daca ar fi stiut sa comunice , probabil n-ar fi ajuns la situatia actuala .
Principalele aspecte ale evaluarii stilului si calitatilor familiale , au fost creionate de J.Risjin si E. E. Faunce (1972) :

1) claritatea dictiei

2) schimbarile de subiect( mesajele pot fi complete sa tangentiale, intrerupte sau cu tendinta de trecere la alt subiect, evitante).

3) raportul intre acord si dezacord ( sunt capabili membrii familiei sa fie in dezacord, fara a se manifesta agresiv .

4) intensitatea ( membrii familiei isi pot exprima afectele -manie, tandrete , afectiune , nevoi sexuale, tristete - cu suficienta intensitate sau se exprima de o maniera monotona , masurata , totdeauna cerebrala ?

5) semnificatia din punct de vedere al relatiei (comentariile sunt formulate in mod amical sau agresiv ?)

6) ordinea schimburilor verbale (cine se adreseaza si cui , cine este lasat deoparte in conversatie , cine vorbeste , in numele cui ?)

7) angajarea ( in ce masura membrii familiei se simt atrasi sa raspunda prin da sau nu sau printr-un mesaj clar la intrebarile privitoare la proiectele si deciziile lor .)

8) respectarea promisiunilor ( in ce masura membrii familiilor promit ceva , de care nu se achita ulterior. Se simt ei legati de promisiune ?)

9) configurarea secventiala (ex. mama vorbeste tatalui si copiii o intrerup . Tatal vorbeste si nimeni nu asculta . Mama vorbeste si toata lumea asculta si raspunde, mai putin tatal . Primul nascut incepe sa vorbeasca si conversatia se termina printr-o mustrare facuta de tata sau de mama .)

Facand o analiza a comunicarii in cadrul microgrupului familial, psihologul poate constata eventuale incoerente in modul in care rolurile familiale sunt asumate si exercitate . Cunoscand situatia poate interveni psihoterapeutic in sensul autocunoasterii, constientizarii rolurilor familiale derivate din ,, starile ego-ului" si autoreglarii comportamentelor familiale , astfel incat sa se stimuleze dezvoltarea personalitatii fiecarui membru al microgrupului familial, armonizarea relatiilor comunicationale si de rol.

Psiholog consilier Familie- Cuplu, Niculina Ciuperca