PSIHO - BLOG NICULINA CIUPERCA: ratiune

Se afișează postările cu eticheta ratiune. Afișați toate postările

luni, 11 ianuarie 2010

DECALOGUL RATIONALITATII

1.AR FI PREFERABIL sa reusesti in tot ce faci si fa tot ce depinde de tine in acest sens, DAR DACA NU REUSESTI, nu inseamna ca esti fara valoare ca om , ci doar ca ai avut un comportament mai putin performant,care poate fi imbunatatit in viitor .

2.AR FI PREFERABIL sa reusesti in tot ceea ce faci si fa tot ce depinde de tine in acest sens, DAR DACA NU REUSESTI , aminteste-ti ca este doar (foarte) rau , fara a fi insa catastrofal ( cel mai rau lucru care ti se poate intampla) .

3 . AR FI PREFERABIL sa reusesti in tot ceea ce faci si fa tot ce depinde de tine in acest sens , DAR DACA NU REUSESTI ,poti tolera / suporta acest lucru neplacut si poti merge mai departe bucurandu-te de viata , chiard aca este mai greu la inceput .

4 . AR FI PREFERABIL ca ceilalti sa se comporte corect si /sau frumos cu tine , DAR DACA NU SE COMPORTA ASA , nu inseamna ca tu sau ei sunteti fara valoare ca oameni .

5 . AR FI PREFERABIL ca ceilalti sa se comporte corect si / sau frumos , DAR DACA NU SE COMPORTA ASA ,aminteste-ti ca este doar ( foarte) rau , fara a fi insa catastrofal (cel mai rau lucru care ti se poate intampla).

6 . AR FI PREFERABIL ca ceilalti sa se comporte corect si / sau frumos , DAR DACA NU SE COMPORTA ASA , poti tolera / suporta acest lucru si poti merge mai departe bucurandu-te de viata , chiard aca este mai greu la inceput .

7 . AR FI PREFERABIL ca viata sa fie dreapta si usoara , DAR DACA NU ESTE ,nu inseamna ca esti fara valoare ca om si / sau ca viata este nedreapta .

8 . AR FI PREFERABIL ca viata sa fie dreapta si usoara , DAR DACA NU ESTE , aminteste-ti ca este doar (foarte) rau , fara a fi insa catastrofal (cel mai rau lucru care ti se poate intampla ) .

9 . AR FI PREFERABIL ca viata sa fie dreapta si usoara DAR DACA NU ESTE , poti tolera / suporta acest lucru si poti merge mai departe bucurandu-te de viata , chiard aca este mai greu la inceput .

10 . SINGURUL LUCRU CARE TREBUIE ESTE CA NIMIC NU TREBUIE CU NECESITATE .

Varianta prescurtata :

1) Accepta ceea ce nu se poate schimba ;

2) Fa tot ceea ce este omeneste posibil pentru a schimba ce se poate schimba , amintindu-ti insa mereu ca uneori lucrurile nu TREBUIE sa se intample cum vrei tu

Sa va fie de folos!
Niculina Ciuperca, psiholog consilier Familie - Cuplu

Abonați-vă la: Postări (Atom)

Inainte de toate sa fii om !

Rudiard Kipling De poti.....

De poti sa nu-ti pierzi capul cînd toti în jurul tau
Si 1-au pierdut pe-al lor, gasindu-ti tie vina ;
De poti, atunci cînd, toti te cred nedemn si rau
Sa nu-ti pierzi nici-o clipa încrederea în tine
De poti s-astepti oricît fara sa-ti pierzi rabdarea,
Sau cand hulit de oameni, tu nu cu razbunarea
Sa vrei a le raspunde, dar .nici cu rugaminti ;
De poti visa, dar far sa te robesti visarii
De poti gîndi ,dar fara sa faci din asta un tel ,
Succesul si dezastrul privindu-le la fel ;
De poti rabda s-auzi cuvîntul rostit cîndva de tine
Rastalmacit de oameni, ciuntit si prefacut ;
De poti sa-ti vezi idealul distrus si din ruine
Sa-l recladesti cu ardoarea fierbinte din trecut;
De poti risca pe-o carte întreaga ta avere
Si tot ce-ai strîns o viata sa pierzi într-un minut,
Si - apoi, fara a scoate o vorba de durere
Sa-ncepi agoniseala, cu ca1m de la-nceput
Si daca corpul tau uzat si obosit
Il vei forta sa iti slujeasca inca
Numai cu trainicia vointei tale, si-astfel
Sa steie peste vreme. asa cum sta o stînca;
De poti vorbi multimii fara sa minti si daca
Te poti plimba cu regii fara a te-ngîmfa
De nici amicii,nici dusmanii nu pot nimic sa-ti faca
Pentru ca doar dreptatea e calauza ta.
Si daca poti sa umpli minuta trecatoare
Fara sa pierzi macar o fila din a vietii tom
Al tau va fi pamîntul cu bunurile-i toate
Si ceea ce-i mai mult chiar, sa stii, fi un OM

CU TINE

Cu tine viaţa mea se luminează,
Cu tine hotărăsc a obosi,
Cu tine urc astenic spre amiază
Şi mă sfârşesc în fiecare zi.

Cu tine e-mpăcare şi e luptă,
Cu tine este tot şi e nimic,
Cu tine-mi înfloreşte lancea ruptă,
Cu tine sunt şi mare, sunt şi mic.

Cu tine totu-i parcă unt pe pâine,
Cu tine bradu-i brad, şi nu sicriu,
Cu tine astăzi mi se face mâine.
Cu tine mor pentru a fi mai viu.

Cu tine poezia mea există,
Cu tine chem zăpezi şi-alung zăpezi,
Cu tine nici tristeţea nu e tristă,
Cu tine eu te văd când nu mă vezi.

Cu tine sunt nedrept şi sunt dreptate,
Cu tine sunt gelos şi sunt gheţar,
Cu tine-ncep şi se termină toate,
Cu tine într-un schit apar - dispar.

Cu tine e lumină şi-ntuneric,
Cu tine zac să mă-nsănătoşesc,
Cu tine cubul redevine sferic,
Cu tine ce-i drăcesc e îngeresc.

Cu tine e mai rău şi e mai bine,
Cu tine reîncepe viaţa mea,
Cu tine e mai greu ca fără tine,
Dar fără tine nu s-ar mai putea.
Adrian Păunescu
din cartea Manifest pentru mileniul trei, vol. 2, 1986

A TREIA SCRISOARE CĂTRE AVRAM IANCU (preluata de pe http://paunescuadrian.blogspot.com/)

De la Nistru pân-la Tisa,
De la Putna pân-la Ţebea,
Tot fărâmiţată-i ţara
Şi tot zbuciumată plebea.

Ne distruge dezunirea,
Ne încalecă abisul,
Tot amară este pâinea
Şi tot imposibil visul.

Suntem toţi bolnavi de ură,
Amăgiţi de ţinte joase,
Pofta ne-a intrat în inimi,
Frica ne-a intrat în oase.

Cucurigu-n limbi stăine
Cântă, umiliţi, cocoşii,
Strănepoţi de tip sintetic
Îşi batjocoresc strămoşii.

Decebal mai moare-odată,
Agitând la Sarmis pumnii,
Şi-şi retrage tarabostes
Din enigmele columnii.

Nici Traian nu doarme-n veacuri,
Ci dezamăgit întreabă:
Doamne, asta mai e ţară
Sau o jalnică tarabă?

Totul e negociabil,
Ca o târfă din bordeluri,
Cei plătiţi să ne păzească
Fac chiolhanuri la creneluri.

Omul şi pisica-nvaţă
Mijlociul trai de câine,
Ţara grâului decade
Şi importă grâu de pâine.

Sărăcia se întinde
Ca o tragică pecinge,
Orice-nvingător politic
Ţara lui întâi o-nvinge.

În vârtejurile lumii,
Ne izbim de toţi pereţii,
Estul-vestul ne învaţă
Legea cinică a vieţii.

Că pe-aici mai mor popoare,
Subiect al marii come,
Şi kosovizări forţate
Şi-aţâţări autonome.

Provocări nepedepsite,
Slăbiciuni exploatate,
Tot popoarele transpiră
Pentru-a le plăti pe toate.

Ţările nu mai au pace,
Liniştea le e străină,
Nu-nţelege nimeni, totuşi,
Mâine ce va fi să vină.

Astfel, România noastră,
Pentru presă e o temă,
Şi luarea ei în glumă
E batjocura supremă.

Instigări la dezunire,
Şi-năuntru şi afară,
Unii vor să ne scopească,
Alţii vor hotare-n ţară.

Pe când noi, ce le opunem?
Propria eternă harţă,
Risipind atâta creier
Pe întinsa lumii scoarţă.

Unde-s geniile noastre?
Unde-s drepturile noastre?
Cine tot atrage-n ţară
Duşmănie şi dezastre?

Îndurându-le pe toate,
Mai venim aici, la Iancu,
Să ne ierte de uitare
Şi că nu îi ţinem rangul.

Nici o toamnă românească
Fără el, nu-i drept să-nceapă,
Lacrimă renăscătoare
Pentru fiecare apă.

În mormântul de la Ţebea
Doarme însăşi măreţia,
Inflexibilă chiar dacă
Modulară-i România.

Ce se-ntâmplă-aici, se simte,
Dureros în tot Ardealul,
Cum intra la Blaj pe Câmpul,
Pe unde-şi păscuse calul.

El e-aici, mereu al ţării,
Prin credinţă şi iubire,
Pentru ochii lui albaştri
Cerul n-are lecuire.

Şi gorunii de la Ţebea
Plâng în fiecare frunză
Toată jalea unei patrii
Ce-n acest mormânt e-ascunsă.

Iar de când s-a frânt gorunul,
Unde-a stat fiinţa Horii,
E mai trist şi cimitirul
Sunt mai trişti şi muritorii.

Să venim aici, la Ţebea,
Înc-o dată şi-ncodată,
Şi să ne privim cu toţii
Într-o dreaptă judecată.

Basarabia – uitată,
Bucovina – zăvorâtă,
Şi-n Ardeal diverse bestii
Pe români îi întărâtă.

N-avem linişte în viaţă,
N-avem linişte în moarte,
Ce departe ni-s nepoţii,
Şi strămoşii - ce departe.

devastată de orgolii,
Ţară, spartă de feude,
Plânsul plebei necăjite
În palate nu se-aude.

Ea nu poate să-şi trimită
Nici copiii la vreo şcoală,
Nici scrisorile pe-adresa
Guvernărilor ce-o-nşeală.

Asta e democraţie?
Asta este libertate?
Calul Iancului la Ţebea
Cu copita-n scuturi bate.

E destul necaz în oameni
Şi minciună ordinară,
Ţebea ne redă puterea
De-a iubi această ţară.

Iancule, venim la tine,
Să ne reînveţi curajul,
Să ne-arăţi cum ştii prea bine
Unde-i Alba, unde-i Blajul.

De la Nistru pân-la Tisa,
De la Putna pân-la Ţebea,
Tot fărâmiţată-i ţara
Şi tot zbuciumată Plebea.

16-18 septembrie 2008 Adrian Păunescu

PSIHO - BLOG NICULINA CIUPERCA

Pagini

Despre mine

luni, 11 ianuarie 2010

DECALOGUL RATIONALITATII