" A fost odata un rege care avea un fiu inteligent si curajos. Ca
sa il pregateasca pentru a infrunta viata, il trimise la un batran intelept.
- Lumineaza-ma! Ce trebuie sa stiu in viata? intreba printul.
- Vorbele mele se vor pierde precum urmele pasilor tai pe nisip,
dar o sa-ti dau totusi cateva sfaturi. In drumul tau prin viata vei intalni
trei porti. Citeste ce scrie pe fiecare dintre ele. O dorinta mai puternica
decat tine te va impinge sa le urmezi. Nu incerca sa te intorci, caci vei fi
condamnat sa retraiesti din nou si din nou ceea ce incerci sa eviti. Nu pot sa
iti spun mai mult. Tu singur trebuie sa treci prin asta, cu inima si cu trupul.
Acum du-te! Urmeaza drumul acesta drept din fata ta.
Batranul intelept disparu si tanarul print porni pe drumul vietii. Nu
dupa mult timp, se afla in fata unei porti mari, pe care se putea citi: SCHIMBA LUMEA!
- Asta era si intentia mea, gandi printul, caci chiar daca sunt
lucruri care imi plac pe aceasta lume, altele nu-mi convin deloc si nu le pot
accepta.
Atunci incepu prima sa lupta. Idealul sau, abilitatea si vigoarea sa il
impinsera sa se confrunte cu lumea, sa intreprinda, sa cucereasca, sa modeleze
realitatea dupa dorinta sa. El gasi placerea si betia cuceritotului, dar nu si
alinarea inimii. Reusi sa schimbe cateva lucruri, dar multe altele ii
rezistara. Multe altele ii scapau printre degete si nu putea avea nicio
influenta asupra lor.
Au trecut ani si intr-o zi il intalni din nou pe batranul intelept,
care il intreba:
- Ce ai invatat tu pe acest drum?
- Am invatat sa deosebesc ceea ce e in puterea mea de ceea ce imi
scapa, ceea ce depinde de mine de ceea ce nu depinde de mine.
- Bine, zise batranul. Foloseste-ti fortele pentru ceea ce sta in
puterea ta si uita ceea ce-ti scapa printre degete. Si disparu.
Putin dupa aceasta intalnire, printul se gasi in fata celei de-a doua
porti, pe care statea scris: SCHIMBA-I PE CEILALTI!
- Asta era si intentia mea, gandi el. Ceilalti sunt sursa de
placere, bucurii si satisfactii, dar si de durere, necazuri si suparari.
El se ridica deci contra a tot ce-l deranja sau nu-i placea la cei din
jurul sau. Incerca sa le patrunda in caracter si sa le distruga defectele.
Aceasta fu a doua lupta a sa. Intr-o zi, pe cand medita asupra incercarilor
sale de a-i schimba pe ceilalti, il intalni din nou pe batranul intelept,
care-l intreba:
- Ce ai invatat tu, deci, pe acest drum?
- Am invatat ca nu ceilalti sunt cauza sau sursa bucuriilor sau
necazurilor, a satisfactiilor sau infrangerilor mele. Ei sunt doar prilejul,
ocazia care le scoate la lumina. In mine prind radacina toate aceste lucruri.
- Ai dreptate, spuse batranul. Prin ceea ce trezesc ceilalti in
tine, ei te descopera in fata ta. Fii recunoscator celor care fac sa vibreze in
tine bucuria si placerea, dar si celor care fac sa se nasca in tine suferinta
sau frustrarea, caci prin ei viata iti arata ce mai ai inca de invatat si calea
pe care trebuie sa o urmezi. Nu dupa multa vreme, printul ajunse in fata unei
porti pe care scria: SCHIMBA-TE
PE TINE INSUTI!
- Daca eu sunt cauza problemelor mele, atunci inseamna ca asta
imi ramane de facut, isi zise el si incepu lupta cu el insusi. El cauta sa
patrunda in interiorul sau, sa-si combata imperfectiunile, sa-si inlature
defectele, sa schimbe tot ce nu-i placea la el, tot ce nu corespundea
idealurilor sale. Dupa cativa ani de lupta cu el insusi, dupa ce cunoscu cateva
succese, dar si esecuri si rezistente, printul il intalni iarasi pe batranul
intelept, care-l intreba:
- Ce ai invatat tu pe acest drum?
- Am invatat ca exista in noi lucruri pe care le putem schimba cu
totul, altele pe care le putem ameliora, dar si altele care ne rezista si pe
care nu le putem invinge.
- Asa este, spuse batranul.
- Da, dar m-am saturat sa lupt impotriva a tot, a toti si chiar
impotriva mea! Oare nu se termina niciodata? Imi vine sa renunt, sa ma dau
batut si sa ma resemnez.
- Asta va fi ultima ta lectie, dar inainte de a merge mai
departe, intoarce-te si contempla drumul parcurs, raspunse batranul si apoi
disparu. Privind inapoi, printul vazu in departare spatele celei de-a treia
porti pe care statea scris:
ACCEPTA-TE PE TINE INSUTI! Printul
se mira ca n-a vazut cele scrise atunci cand a patruns prima data prin acea
poarta, dar in celalalt sens.
- In lupta devenim orbi, isi zise el. Si mai vazu zacand pe
jos, peste tot in jurul lui, tot ce a respins si a invins in lupta cu el
insusi: defectele, umbrele, frica, limitele sale. Le recunoscu pe toate si
invata sa le accepte si sa le iubeasca. Invata sa se iubeasca pe el insusi,
fara sa se mai compare, sa se judece, sa se invinovateasca. Il intalni din nou
pe batranul intelept, care-l intreba:
- Ce-ai invatat in plus pe acest drum?
- Am invatat ca urand sau detestand o parte din mine inseamna sa
ma condamn sa nu fiu niciodata de acord cu mine insumi. Am invatat sa ma accept
in totalitate, neconditionat.
- Bine, acesta este primul lucru pe care nu trebuie sa il uiti in
viata, acum poti merge mai departe.
Printul zari in departare cea de-a doua poarta, pe spatele careia
scria: ACCEPTA-I PE CEILALTI!
Si in jurul lui recunoscu toate personele pe care le-a intalnit in
viata sa, pe cei pe care i-a iubit si pe cei pe care i-a urat, pe cei pe care
i-a ajutat si pe cei pe care i-a infruntat. Dar spre surpriza sa, acum era
incapabil sa le vada imperfectiunile, defectele, lucrurile care altadata il
deranjau enorm si impotriva carora luptase. Batranul intelept aparu din nou si
il intreba:
- Ce-ai invatat mai mult decat prima data pe acest drum?
- Am invatat ca fiind in acord cu mine insumi nu mai am nimic de
reprosat celorlalti si nici nu ma mai tem de ei. Am invatat sa ii accept si
sa-i iubesc asa cum sunt.
- Bine, acesta este cel de-al doilea lucru pe care trebuie sa il
tii minte. Continua drumul. Printul zari prima poarta, prin care trecuse cu
mult timp in urma, si vazu ceea ce era scris pe spatele ei: ACCEPTA LUMEA! Privi in jurul sau si recunoscu acea lume pe
care a dorit sa o cucereasca, s-o transforme, s-o schimbe. Fu izbit de lumina
si de frumusetea tuturor lucrurilor, de perfectiunea lor. Era totusi aceeasi
lume de alta data. Oare lumea se schimbase, sau privirea sa? Atunci se ivi
batranul, care-l intreba:
- Ce ai invatat pe drumul asta?
- Acum am invatat ca
lumea este oglinda sufletului meu. Ca eu nu vad lumea, ci ma vad pe mine in ea.
Cand sunt fericit, lumea mi se pare minunata; cand sunt necajit, lumea imi pare
trista. Ea nu este nici vesela, nici trista. Ea exista. Atat. Nu lumea ma
necajea, ci starea mea de spirit si grijile pe care mi le faceam. Am invatat sa
o accept fara sa o judec, fara nicio conditie.
- Acesta este cel de-al treilea lucru important pe care nu
trebuie sa-l uiti. Acum esti impacat cu tine, cu ceilalti si cu lumea! Esti
pregatit sa pornesti spre ultima incercare: trecerea de la linistea implinirii,
la implinirea linistii, spuse el si disparu pentru totdeauna."
Eu nu am avut un batran intelept care sa ma insoteasca si sa ma ghideze in
viata, insa cu siguranta am avut parinti care m-au trimis in lume sa o infrunt.
Si prima mea lupta a inceput cu admiterea la facultatea de psihologie, cand,
precum majoritatea celor de aici, mi-am dorit sa schimb lumea.
Dupa absolvire mi-am dat seama ca nu este suficienta doar facultatea pentru a
schimba lumea si am inceput specializarile in psihoterapie si dezvoltare
personala si eram intrigata de ce este nevoie de atat de mult timp pentru
parcurgerea acestora si, mai ales, de ce este nevoie sa intru eu in propria mea
terapie si dezvoltare.
Anii au trecut si am finalizat si specializarile, am inceput sa lucrez cu
oameni si am realizat ca, privind in urma, acele mii de ore m-au transformat,
m-au dezvoltat si m-au modelat pentru a putea schimba lumea si pe cei din jurul
meu. Intregul parcurs de dezvoltare a lasat urme adanci in mine si acestea se
concretizeaza in ceea ce fac, ce spun, ce gandesc, ce simt si, mai ales, se
concretizeaza in cine am devenit si sunt acum.
Pentru cine doreste sa schimbe lumea si sa ii schimbe pe ceilalti, conditia
prima de la care e necesar sa se inceapa este cu siguranta autocunoasterea,
schimbarea si dezvoltarea personala. Odata facut acest pas, schimbarile si
transformarile vor veni in cascada, iar ceilalti si lumea se vor schimba, de
asemenea. Vor veni apoi acceptarea si inceputul unei vieti despre care cei mai
multi oameni citesc in cartile motivationale si de dezvoltare si cred ca este
prea frumos ca ei sa traiasca acea viata.
Sper să vă fie de folos!
