Despre mine

Fotografia mea
Bucuresti, Sector 6(Crangasi), Str. Nicolae Oncescu 4, Bloc 100, etaj 2, Ap.14, Romania
Ca psiholog imi doresc sa vin in sprijinul cat mai multor persoane, care, in aceste vremuri problematice, dintr-un motiv sau altul ajung intr-un impas. Prin ceea ce fac doresc sa conving ca psihologul poate avea un rol important in societate. Consider ca si K.J. Schneider ca Psihologia este o„ştiinţă a inimii"în sens romantic ce”trebuie făcută cu artă”. Sper ca formarile facute pana acum si experienta mea de viata, sa-mi permita sa aduc linistea in familiile in care apar probleme.

joi, 6 septembrie 2012

Ce trebuie sa stim despre agorafobie


Agorafobia survine in contextul panicii cu agorafobie, dar poate exista si fara a avea un istoric de panica.
Persoana cu agorafobie  se teme de locuri sau spatii deschise, largi (cum ar fi pietele, stadioanele, bulevardele, bisericile, teatrele, etc), avand convingerea ca scaparea din acestea poate fi dificila sau in cazul unui atac de panica ori a unor simptome asemanatoare nu poate primi ajutor. Din aceasta cauza, incepe sa evite sa fie singura in afara casei, sa se gaseasca intr-o multime, sa stea la rand, sa se afle pe un pod, sa calatoreasca cu trenul, autobuzul, automobilul.
Daca evitarea se refera doar la una sau numai la cateva situatii specifice, atunci avem de-a face cu o fobie specifica, nu cu agorafobie. In cazul in care se evita doar situatii sociale, putem vorbi de o fobie sociala. Multi dintre pacientii cu agorafobie pot avea si alte fobii, diagnosticul corect fiind pus de psiholog.
In cazul agorafobiei situatiile nu numai ca sunt evitate, dar atunci cand persoana este expusa unor astfel de situatii le indura cu mare dificultate, este disperata ca se intampla o nenorocire, se teme de un atac de panica, simte nevoia unui insotitor pentru a se putea confrunta cu situatia temuta, poate dezvolta depresie, stari de oboseala, tensiune, alcoolism, obsesii.
De obicei, agorafobia apare intre 18-35 de ani si este mai frecventa la femei decat la barbati(2/3 din bolnavii cu agorafobie sunt femei).
Aproximativ 5% din adulti prezinta agorafobie, debutul  fiind uneori brusc, alteori progresiv. De cele mai multe ori nu exista o cauza evidenta.
Studiile au aratat ca agorafobia are tendinta sa apara la mai multi membri ai aceleiasi familii, dar nu este foarte clar daca este implicat un factor genetic sau sunt factori de alta natura.
Fara tratament, agorafobia poate dura mai multi ani si se agravaza in timp, pentru ca  deterioreaza capacitatea indivizilor de a-si indeplini responsabilitatile domestice si a se deplasa la serviciu sau in punctele unde au nevoie.
Agorafobia necesita atat tratament medicamentos cat si terapie .

duminică, 2 septembrie 2012

Simptomele unui atac de panica

Atacurile de panica survin atat in contextual unei tulburari anxioase,dar si al unor tulburari afective,al unor tulburari in legatura cu o substanta, precum si al unor conditii medicale generale(ex.cardiace,respiratorii,vestibulare,gastrointestinale).
In cazul unui atac de panica, persoana respective parcurge o perioada distincta de frica intensa sau discomfort, in care patru (sau mai multe) din urmatoarele simptome apar brusc si ating o intensitate maxima in decurs de 10 minute:
-         palpitatii, batai puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac;
-         transpiratii;
-         tremor sau trepidatie;
-         senzatii de scurtare a respiratiei sau de strangulare;
-         senzatie de sufocare;
-         durere sau disconfort precordial;
-         greata sau detresa abdominala;
-         senzatie de ameteala,dezechilibru,vertij sau lesin;
-         derealizare (sentimentul de irealitate) sau depersonalizare (detasare de sine insusi);
-         frica de pierdere a controlului sau de a nu innebuni;
-         frica de moarte;
-         parestezii(senzatii de amorteala sau de furnicaturi);
-         frisoane sau valuri de caldura.

           Sper sa va fie de folos!
Niculina Ciuperca,psiholog-consilier familie-cuplu


sâmbătă, 1 septembrie 2012

Sa recunoastem simptomele unui episod depresiv major pentru a sti cand sa cerem ajutor pentru noi sau cei apropiati


Depresia a devenit a patra boala ca raspandire pe glob, creand mari probleme omului contemporan. Organizatia Mondiala a Sanatatii a estimat că in 2020 va fi a doua cauza de dizabilitate, imediat dupa afectiunile cardiovasculare.
Unul din studiile legate de frecventa depresiei in Romania,arata ca prevalenta episodului depresiv major la romani este de 21% pe durata întregii vieti, in comparatie cu prevalenta diabetului, care este de doar 8,4%, pe aceeasi perioada. Ea nu este o boala exclusiv a femeilor, dar numarul femeilor care fac depresie este de doua ori mai mare ca al barbatilor
Depresia poate fi vindecata daca se pune un diagnostic corect,cu evidentierea tipului depresiei si este diagnosticata la timp.Pentru acest lucru consider ca oricarei persoane ii sunt necesare informatii corecte privind aceasta tulburare, ca sa poata cere ajutor la nevoie, sau sa vina in sprijinul persoanelor suferinde apropiate, pentru a preveni deteriorarea importantă a calitatii vietii acestora.
In perioada de criza economica pe care o parcurge tara noastra, oamenii trec prin asa-numita "scadere a imunitatii psihice",astfel incat parerea unanima a psihologilor din Romania este ca fara ajutor, pana si cei "de fier" cedeaza cand se asteapta mai putin.

Ce trebuie sa stim despre episodul depresiv major: 
- faptul ca pe o perioada de cel putin doua saptamani exista o dispozitie depresiva, in cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi (se simte trist, inutil, inlacrimat,etc);
- are loc o diminuare marcata a interesului sau placerii pentru toate sau aproape toate activitatile, cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi;
- persoana poate suferi o pierdere semnificativa in greutate desi nu tine dieta, sau poate lua in greutate (mai mult de 5% din greutate intr-o luna) , sau cresterea sau scaderea apetitului aproape in fiecare zi ;
- insomnie sau hipersomnie aproape in fiecare zi;
- agitatie sau lentoare psihomotorie aproape in fiecare zi (observabila si de catre altii nu numai senzatiile subiective;
- fatigabilitate sau lipsa de energie aproape in fiecare zi;
- sentimente de inutilitate sau culpa excesiva ori inadecvata in fiecare zi;
- diminuarea capacitatii de gandire si concentrare, sau indecizie, in fiecare zi;
- ganduri recurente de moarte, ideatie suicidara recurenta,fara un plan anume,tentativa de suicid,sau un plan pentru comiterea suicidului;
- simptomele descrise mai sus cauzeaza o deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional ori alte domenii importante de functionare;
- simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice ale unei substante(ex.un drog, medicament),sau unei conditii medicale(ex.hipotiroidism). 


                   Sper sa va fie de folos!


     Niculina Ciuperca,psiholog-consilier familie-cuplu