Anumite
studii par sa sustină ideea ca asistăm nu numai la sfârşitul familiei asa cum o
stim, ci şi la ,,sfarşitul lumii pe care o cunoastem”(„The End of.the World as
We KnowIt”-Waters , 1995), la începutul unui haos în care totul se schimbă mult
prea repede pentru a putea ţine pasul. Sunt insă şi studii care atestă faptul
că familia rămâne pentru majoritatea indivizilor domeniul care le oferă cea mai
mare satisfacţie, cel care are cea mai mare importantă în viaţa lor .
În condiţiile vieţii de astăzi mulţi
analişti au tendinţa de a vedea schimbare peste tot, exagerând şi în privinţa
fenomenelor de eroziune a familiei. Multe din schimbările constatate se
datorează în mare parte dezbaterilor numeroase pe această temă , având loc un
proces de tipul celui descris de Thomas:,,o situatie definită drept reală
devine reală prin consecinţele ei ”.
In aceste
conditii mi-am pus problema : familia romaneasca are un viitor ?
Raspunsul este da, cu conditia să se conştientizeze care sunt greşelile
majore care duc la disoluţia familiilor, să se inteleagă unde se greşeste în
creşterea si educaţia copiilor, care-i rolul societăţii in menţinerea acestor
aspecte. Familia şi societatea trebuie să aibă o mai bună colaborare, să se
sprijine reciproc, pentru că dacă treburile merg bine în familie vor merge şi
în societate. Una fără alta nu poate să evolueze .
Psihologul consilier Familie -Cuplu poate juca un rol important in societate, daca se constientizeaza ca multe din problemele cuplurilor se pot rezolva daca sunt ajutati sa treaca peste orgolii, sa constientizeze ca problemele ivite se pot rezolva numai impreuna, comunicand (dar sa stim cum, cand si unde s-o facem), ca pot fi ajutati sa se cunoasca cu adevarat, sa invete sa se respecte, sa evolueze impreuna, sa inteleaga faptul ca nu pot fi un cuplu adevarat pana cand nu-si rezolva problemele cu care vin din familia de origine .
Ca in orice domeniu, si in
relatia de cuplu trebuie parcursi anumiti pasi pana la maturizarea relatiei,
numai ca aici fiecare poticnire poate fi fatala, daca nu exista o doza de
intelepciune. Sunt momente in care cei doi pot sa-si resolve singuri
problemele, dar sunt destule in care un sprijin specializat le-ar fi de un
real folos . Mi-au dovedit-o cuplurile care pentru probleme minore ajunsesera
la divort si care astazi zambesc amintindu-si
cum orgoliile si unele convingeri
limitatoare puteau sa le distruga
relatia.
Redau mai jos fazele prin care trece relatia de cuplu, pentru a se constientiza cat de important e fiecare pas ce trebuie urmat:
- Faza de simbioza - in care se naste cuplul, pe primul plan este dragostea, emotiile la fiecare intalnire, dorinta de a fi tot timpul impreuna. In aceasta faza, asemanarile sunt exagerate, deosebirile ignorate, nici unul dintre ei nu apare egoist si insensibil. Fiecare partener furnizeaza celuilalt ceea ce se asteapta, asteptarile sau cerintele sunt implinite automat, pentru ca sunt simple si unice: dragoste, daruire, uniune, contopire , incercarea de a forma o unica fiinta. Durata depinde de conditia emotionala a partenerilor, pentru ca dragostea oboseste, este consumatoare de energie psihica si fizica. In aceasta perioada se pot face greseli precum negarea diferentelor si a cerintelor individuale, care poate duce la dezgust, sau chiar ura, precum si incercarea unuia dintre parteneri de a-l tine pe celalalt strans in relatie, de frica de a nu-l pierde.
- Faza de diferentiere - in care cei doi incep sa se trezeasca sau au obosit. Fiecare apare acum mai real, este vazut obiectiv si diferentele dintre ei incep sa iasa la iveala. Acum fiecare incepe sa-si arate personalitatea, sa stabileasca reguli si granite. Pericolele care pandesc in aceasta perioada pot fi: viteza mai mare in diferentiere a unuia dintre parteneri, ambitiile profesionale sau sociale .
- Faza de autonomie - in care fiecare partener este centrat pe propriile
interese, atentia lor fiind fiind mai mult spre lume si mai putin spre
teritoriul intim. Acum primeaza autonomia si individualismul, partenerii se
redescopera ca indivizi cu personalitati si cerinte specifice, uneori in
contradictie cu cerintele cuplului . In aceasta etapa, factori destabilizatori
pot fi : hiperinflatia stimei de sine a unuia dintre parteneri, egoismul si
mercantilismul, competitia dintre parteneri relativ la succes si recunoastere
sociala.
- Faza de
reapropiere - partenerii si-au definit scopurile, mijloacele, si-au descoperit
identitatea si competenta si-ncep sa se caute din nou cu dorinta de a
reconstrui intimitatea si sustinerea emotionala.
Simbioza nu
mai este cautata, pentru ca au inteles ca nu sunt identici, dar au nevoie de
confort , liniste si tandrete .
Singura
problema ce intervine in aceasta faza este cat de sensibila este granita dintre,,eu" si ,, noi" si cum ea se stabileste si respecta .
- Faza de
interdependenta mutuala - aduce cuplul la maturitate, pentru ca acum se stabileste cu adevarat
echilibrul dintre nevoia de intimitate si de a fi impreuna a partenerilor, cu
cerintele lumii externe si statutul si rolul social al fiecaruia. Acest
echilibru se obtine mai usor sau mai greu, dupa incercari si esecuri, dupa
veniri si plecari, in functie de capacitatea intelectuala, caracterul si
valorile morale ale partenerilor.
Ca psiholog consilier Familie- Cuplu
consider ca ar fi benefic pentru viitorul familiei o consiliere premaritala,
pentru ca aceasta va ajuta la formarea unui fundament dorit pentru casnicie,
ii va pregati pentru trecerea de la viata de necasatoriti la cea de casatoriti, ii va invata cum sa comunice eficient, cum sa-si rezolve problemele care apar in relatie. Vor intelege daca sunt pregatiti pentru
casatorie, sau dimpotriva sa amane pana relatia va creste suficient, ii va
ajuta sa creeze un climat propice casniciei, necesar conceperii si cresterii unor copii fara probleme, pentru ca totdeauna
este mai usor sa previi, decat sa repari ceva ce ai stricat .
Consilierea premaritala ii va ajuta sa se cunoasca cu adevarat, sa constientizeze problemele avute in trecut, pentru ca doar dupa rezolvarea acestora pot construi un viitor impreuna
Consilierea premaritala ii va ajuta sa se cunoasca cu adevarat, sa constientizeze problemele avute in trecut, pentru ca doar dupa rezolvarea acestora pot construi un viitor impreuna
Psiholog
consilier Familie-Cuplu, Niculina Ciuperca
.
