Despre mine

Fotografia mea
Bucuresti, Sector 6(Crangasi), Str. Nicolae Oncescu 4, Bloc 100, etaj 2, Ap.14, Romania
Ca psiholog imi doresc sa vin in sprijinul cat mai multor persoane, care, in aceste vremuri problematice, dintr-un motiv sau altul ajung intr-un impas. Prin ceea ce fac doresc sa conving ca psihologul poate avea un rol important in societate. Consider ca si K.J. Schneider ca Psihologia este o„ştiinţă a inimii"în sens romantic ce”trebuie făcută cu artă”. Sper ca formarile facute pana acum si experienta mea de viata, sa-mi permita sa aduc linistea in familiile in care apar probleme.

luni, 5 august 2013

Exercitiu de relaxare

Va recomand un alt exercitiu de relaxare, ce are drept scop prevenirea anxietatii . Exercitiul se numeste "Respiratia linistitoare" si a fost preluat din vechea disciplina yoga si adaptat de Edmund Bourne si Lorna Garano  autorii cartii "Anxietatea" aparuta la editura Corint in 2012.
1.Incepeti respiratia abdominala inspirand usor pe nas. Numarati incet pana la 5 in timp ce inspirati.
2. Faceti o pauza si tineti-va respiratia cat numarati pana la 5.
3. Expirati usor, pe nas sau pe gura, cat numarati pana la 5 (sau mai mult deca va ia mai mult timp). Asigurati-va ca ati expirat tot aerul.
4. Dupa ce ati expirat complet, respirati normal de doua ori, apoi repetati pasii de la 1 la 3.
5. Continuati exercitiul vreme de cel putin 3 pana la 5 minute (cel putin 10 serii de inspiratie- pauza-expiratie, numarandu-se pana la 5 la fiecare pas). Pe masura ce avansati, veti observa ca veti urca numaratoarea atunci cand expirati. Permiteti sa apara aceste variatii si continuati exercitiul aproximativ 5 minute. Nu uitati sa respirati normal de doua ori dupa fiecare ciclu. Daca simtiti ca ametiti in timpul acestui exercitiu, opriti-va si respirati normal vreme de 30 secunde, apoi reluati. Pe parcursul exercitiului pastrati-va respiratia calma si regulata,  fara sa inspirati grabit sau sa expirati brusc.
Optional: de fiecare data cand expirati, va puteti repeta cuvinte care sa va ajute sa va relaxati: "Relaxeaza-te", "Calmeaza-te", "Linisteste-te". In acest timp, lasati-va corpul sa se relaxeze. Facand acest lucru de fiecare data cand exersati, veti ajunge ca simpla rostire a cuvantului respectiv sa va induca o stare de relaxare.
Sa va fie de folos!
Niculina Ciuperca, psiholog-consilier familie-cuplu

Relaxati-va mintea, ca sa puteti preveni anxietatea





Urmatorul exercitiu, preluat din "Anxietatea" autori Edmund Bourne si Lorna Garano, va poate ajuta sa va modificati modul in care va comportati, simtiti si chiar starea psihologica interioara. Vizualizarile constiente si impresiile senzoriale mentale create va pot ajuta sa preveniti anxietatea.
Inchizand ochii si imaginandu-va un scenariu linistitor precum cel de mai jos, veti constata o reducere semnificativa a simptomelor anxietatii.
Exercitiu: "O reprezentare mentala ghidata pe plaja"
Coborati o scara lunga de lemn, spre o plaja intinsa si foarte frumoasa. Pare aproape pustie si se intinde in departare cat vezi cu ochii. Nisipul este foarte fin si usor...pare aproape alb. Pasiti cu picioarele goale si nisipul va patrunde printre degete.
E atat de placut sa te plimbi pe aceasta plaja minunata!
Zgomotul valurilor este atat de linistitor, incat va puteti elibera de tot ce va ocupa mintea. Priviti cum valurile se retrag si revin...inainteaza usor...spargandu-se unul de celalalt....si apoi intorcandu-se incet, din nou. Oceanul insusi are o nuanta de albastru foarte frumoasa, va relaxati numai privind-o. Priviti oceanul pana la linia orizontului, urmarind cum aceasta se indoaie usor, urmand curbura pamantului. In timp ce priviti oceanul in departare, vedeti plutind o barca de mici dimensiuni, cu panze. Toate acestea va ajuta sa va detasati si sa va relaxati  si mai mult. Continuind plimbarea pe plaja, constientizati mirosul proaspat si sarat al aerului de mare. Inspirati adanc....expirati....si va simtiti foarte improspatat si mult mai relaxat. Deasupra, doi pescarusi se indreapta in zbor spre ocean. Imaginea acestora in timp ce planeaza in bataia brizei este foarte gratioasa....Va imaginati cum v-ati simti daca ati putea zbura. Sunteti cufundat intr-o stare de relaxare profunda in timp ce continuati plimbarea pe plaja. Simtiti cum briza marii va mangaie usor obrazul si cum caldura soarelui de deasupra va incalzeste gatul si umerii. Senzatia calda, lichida a soarelui va calmeaza si mai mult...si va bucurati deplin de aceasta plaja frumoasa. E o zi minunata!
Deodata, vedeti un sezlong care pare foarte comod....si, cand ajungeti la el, va asezati pe spate. Stand lungit in acest sezlong confortabil, va linistiti si va relaxati din ce in ce mai mult. Puteti sa inchideti ochii si sa ascultati doar zgomotul valurilor care se sparg de mal. Iar sunetul cadentat al valurilor va poarta si mai adanc intr-o stare deplina de liniste si pace.
Sper sa va fie de folos!
Niculina Ciuperca, psiholog-consilier familie-cuplu

Sa-nvatam sa gandim realist, ca sa nu ne mai facem rau singuri!


Nu de putine ori auziti: "suntem ceea ce gandim".
Exemplul urmator va va dovedi cat de rau ne face gandirea distorsionata:
Doi oameni stau la semafor, in trafic la o ora de varf:
- primul isi spune: “nu mai suport”, "traficul e infiorator si ma inebuneste“, etc.; Din aceasta cauza se simte incordat, frustrat.
- al doilea foloseste timpul petrecut la semafor ca pe un bun prilej sa se relaxeze si sa asculte muzica; simte o stare de liniste si acceptare.
Dupa cum observati, avem aceeasi situatie, dar tipul de reactie este diferit datorita monologului interior folosit.
Interpretarile si gandurile noastre in legatura cu  ceea ce se intampla stau la baza starii noastre. Suntem responsabili pentru felul in care ne simtim (cu exceptia cauzelor fiziologice). De obicei dam vina pe ceva sau pe cineva, ca sa nu fim nevoiti sa ne asumam responsabilitatea.
S-a dovedit stiintific faptul ca atunci cand ne asumam responsabilitatea  devenim mai increzatori, reevaluarea comportamentelor noastre elimina factorii ce duc la  anxietate.
Oamenii care sufera de anxietate, sunt predispusi la un dialog negativ cu ei insisi.
Isi pun intrebari de forma: ”si daca”(nu voi reusi, nu voi face fata situatiei,etc), care le genereaza anxietate.
Gandirea distorsionata  este provocata si de:
- a) dramatizare, exagerare (exagerarea gravitatii unei situatii, face ca persoana sa-si imagineze un dezastru iminent, cu consecinte cumplite din motive nesemnificative: si daca se va intampla X ce voi face?).
Dramatizarea presupune  atat o supraestimare a riscurilor pe care le presupune un rezultat negativ, cat si o subestimare a capacitatii de a face fata unei situatii. Oamenii supravietuiesc unor situatii dificile, chiar cumplite, se pot da exemple de persoane care au invins necazuri, boli, etc.
Dramatizarea poate fi definita ca fiind supraestimarea fara motiv a unui potential pericol, asociata cu subestimarea capacitatii noastre de a-i face fata.
Pasi pentru a infrana tendinta de a dramatiza:
1.Identificarea gandurilor distorsionate;
2.Identificarea temeiului acestora;
3. Inlocuirea cu ganduri mai realiste;
Pentru a combate tendinta de exagerare este important sa renuntati la expresii de forma: ”nu mai pot”, “nu mai suport”,  “e insuportabil” precum si la cuvinte precum “groaznic”, “cumplit”, “dezgustator”, “infiorator”.
Ganditi-va ca oamenii pot supravietui aproape oricarui soc psihologic si pot suporta dureri fizice incredibile, iar daca ceilalti pot, dumneavoastra de ce nu....
-b)  filtrare (Se pune accent asupra detaliilor negative si se ignora aspectele pozitive ale situatiei)
Solutie:  concentrati-va atentia pe altceva (concentrati-va asupra solutiei, nu asupra problemei, punand accent pe strategiile care va ajuta sa faceti fata problemei, nu pe problema insasi; concentrati-va asupra opusului gandului principal- pericolul sau nesiguranta-; ganditi-va la lucruri care va inspira confort si siguranta; incercati sa vedeti jumatatea plina a paharului.
- c) gandire polarizata (lucrurile sunt albe sau negre, bune sau rele; trebuie sa fii perfect, altfel esti un ratat; cand o persoana ce gandeste asa simte ca nu mai detine controlul si este depasita de situatie, devine anxioasa).
Solutie : exprimati in procente (30% sunt ingrozitor de speriat, dar 70% rezist si infrunt starea).
- d) generalizare excesiva (pe baza unui singur incident sau a unei singure probe se ajunge la o concluzie generala si se crede ca experienta neplacuta se va repeta cand persoana este pusa intr-o situatie asemanatoare; ex nu mai merge cu trenul ca i s-a facut o data rau in tren).
Solutie: reformularea cantitativa. Spunem in loc de: avem datorii uriase, avem datorii de X lei.
-  e) citirea gandurilor (desi nu are o confirmare, persoana stie ce simt ceilalti si de ce iau o anumita atitudine).
Solutie: nu mai faceti presupuneri in legatura cu ce gandesc ceilalti; aveti doua solutii: ori ii credeti ce spun, ori nu ii luati in seama pana obtineti probe concludente; ceea ce credeti sunt ipoteze care trebuie testate si verificate consultandu-i direct pe acestia. Cand nu va puteti testa presupunerile, puteti preveni anxietatea folosind interpretari alternative ale comportamentului cuiva.
- f) personalizare  (persoana are impresia  ca tot ce fac sau spun ceilalti o vizeaza in mod direct; propria valoare este cuantificata in raport cu etalonul stabilit prin prisma celorlalti; anxietatea apare din teama ca nu se poate ridica la nivelul celorlalti).
Solutie: incetati sa va mai comparati cu ceilalti, pentru ca fiecare persoana are si puncte tari si puncte slabe; nu trageti concluzii pripite cand ceilalti au anumite reactii, ci mai bine verificati.
-  g) “trebuie” (persoana are o lista de reguli batute in cuie despre felul cum trebuie sa se comporte, atat ea, cat si ceilalti; ex: “ar trebui sa fiu perfect ca...”; “ar trebui sa stiu, sa inteleg si sa prevad totul”; ”ar trebui sa fiu amabil, sa nu fac greseli, sa nu ma enervez", etc.)
Solutie: inlocuiti “trebuie” cu “prefer sa”, pentru ca nu trebuie sa castigati competitia cu cineva sau sa aratati perfect, preferati ca lucrurile sa evolueze intr-un anumit mod, faceti tot ce depinde de dumneavoastra, dar nu totdeauna lucrurile se intampla asa cum doriti.
Sper sa va fie de folos!
Niculina Ciuperca, psiholog-consilier familie-cuplu