Psihosexologie -studiu de caz

1 ) . Descriere
Andrei este un barbat in varsta de 40 de ani, frumos ,destept si realizat profesional . Lucreaza la o multinationala unde e platit foarte bine , locuieste intr-o vila pe Dorobanti , are masina ultimul tip , incat ai zice ca soarta a fost foarte norocoasa cu el . De aceea pare incredibil ca ar avea o problema care-i intuneca existenta .
Si totusi........telefonul de la el m-a pus pe ganduri .Vocea lui parea a unui om care sufera , solicita o sedinta de consiliere , care , spune el nu mai poate fi amanata pentru ca simte ca a ajuns la capatul puterilor si daca nu face ceva , o sa clacheze psihic .
In ziua urmatoare a venit la consiliere la ora solicitata si parea de nerecunoscut .Toata noaptea nu dormise , fiind preocupat de faptul ca va trebui sa vorbeasca de problema lui , pe care cu atata strasnicie a ascuns-o de ochii tuturor . Initial manifesta o anumita reticenta in a-si expune suferinta , apoi fiind incredintat ca a venit unde trebuie , intr-un climat de securitate si credibilitate , si nutrind speranta ca va fi ajutat , a fost de acord sa furnizeze orice informatie care ar putea fi folosita la rezolvarea dificultatilor intampinate .
Din istoria personala am aflat ca a fost crescut intr-o familie in care nu i-a lipsit nimic din punct de vedere material , tatal lui fiind director la minister , iar mama lui fosta invatatoare a fost tot timpul langa el , pentru ca de la nasterea lui n-a mai fost lasata sa lucreze , pentru ca sotul ii spune : ,,castig eu destul ca sa va asigur cele necesare , tu trebuie sa vezi de casa si copil , ca sa putem scoate om din el “. Pe tata il vedea rar , uneori noaptea cand nu putea sa doarma , alteori se spunea ca ii plecat in delegatie si nu-l vedea cu saptamanile . Uneori o surprindea pe mama plangand , banuia ca din cauza tatalui , intreba , dar nu primea niciodata un raspuns , si-atunci isi ura tatal cu inversunare si-si jura ca el sa n-o supere pe mama niciodata . De aceea nu-i iesea din cuvant si facea totul ca ea sa fie multumita . La scoala a fost un elev stralucit .N-a avut timp de fete .Mai tarziu , ca student nici de femei .
Prima partenera sexuala a avut-o la 16 ani , o fata cu 4 ani mai mare , care i-a reprosat ca degeaba invata carte , nu o sa-l vrea nici o fata daca nu va fi un ,,barbat adevarat “ . Pentru el nu a fost de loc o reusita , pentru ca se temea ca mama poate sa vina dintr-o clipa in alta , iar a doua zi avea teza la matematica si sperase ca fata sa–l ajute sa recupereze materia pe care nu o intelesese . In plus , nu avea nici un fel de cunostinte in ceea ce priveste initierea sexuala , avusese parte de o educatie rigida , in care orice cunostinta despre sex era un subiect tabu . De aceea prima experienta sexuala a fost psihotraumatizanta si i-a generat sentimente de ,, vinovatie sexuala “care l-au urmarit multa vreme . A tot evitat sa ramana singur cu o fata si s-a adancit in studiu , pentru ca mama ii repeta intr-una ca ,,daca ai carte, rezolvi totul in viata “. Amintirea primului contact sexual l-a bantuit tot liceul , si-l enerva cand era curtat de vre-o fata , spunandu-si ca el nu are timp de fete , ca fetele sunt pierdere de timp . Apoi , in facultate , a avut mai multe relatii , fiind renumit pentru schimbarea frecventa a partenerelor , nu reusea sa aiba incredere in nici-una , avea tot timpul un sentiment de insecuritate si insatisfactie . Mai tarziu , intr-o delegatie cu o colega de serviciu , cand s-au intors de la restaurant , ea a ramas la el in camera . A continuat sa se intalneasca o perioada cu colega , dar era prea posesiva , il suna de mai multe ori pe zi , simtea ca alaturi de ea isi pierde independenta .
Pana la 40 de ani , n-a simtit niciodata ca una dintre partenere este aleasa , ca este femeia cu care vrea sa traiasca alaturi pana la batranete .
Acum se confrunta cu o problema delicata : s-a saturat sa fie singur , dar se teme ca nici o femeie nu vrea sa-si lege viata de un barbat care are probleme sexuale . E obsedat ca intr-o buna zi nu va mai reusi sa aiba deloc contact sexual si are o permanenta stare de teama si neliniste si trece de la descumpanire la descurajare .

2. Identificarea problemei
Pe langa interviu , am incercat si o serie de teste , pentru a –si dezvalui mai bine personalitatea , si care , coroborate cu informatiile obtinute prin interviu , sa ajute la depistarea cauzelor . La testul : ,,Evidentierea sentimentului de iubire “(Victor Bodo-Teste de personalitate , pag.68 ) rezultatul a fost negativ , deci nu are sentimente de iubire pentru partenera , nu a invatat sa iubeasca .
La evaluarea nivelului de stres (sursa : Reducing Stress , Tim Hindle , Dorling Kindersley ,1996 ) s-a constatat ca la valoarea obtinuta 108 nivelul de stres e prea ridicat si necesita luarea unor masuri urgente pentru reducerea lui .
- La BEM SEX-ROLE INVENTORY – a obtinut 43 de puncte , deci are dificultati in adoptarea si manifestarea sex-rolului traditional (autoacceptare cu frustratie ) .
Facand o sinteza a istoricului bolii si a rezultatelor testelor , am ajuns la urmatoarele concluzii :
- subiect sex masculin , varsta actuala 40 de ani ;
- prima experienta sexuala –la 16 ani –psihotraumatizanta ;
- criteriul semiologic : tulburari de erectie ;
- criteriul etiopatologic : impotenta sexuala de tip functional , psihogena , determinata de debutul vietii sexuale si carente in educatia sexuala
- ejaculare precoce din cauza nementinerii erectiei ;
- ritmul vietii sexuale – dezordonat
- nu a invatat sa iubeasca datorita educatiei rigide si unei dezvoltari psihosexuale anormale
- nivelul de stres e prea ridicat si necesita luarea unor masuri urgente pentru reducerea lui .
- dificultati in adoptarea si manifestarea sex-rolului traditional (autoacceptare cu frustratie ) .

DIAGNOSTIC
-Clientul sufera de o impotenta psihologica , datorata unor carente in educatia sexuala , sentimentului de nervozitate in legatura cu sexul , datorat unei experiente neplacute
( cea de la 16 ani ), nivelului crescut de stres si convingerii limitatoare ca partenera reactioneaza negativ fata de el .
-Se trateaza prin psihoterapie (ultimul punct )

3 Am incercat sa urmaresc dezvoltarea psiho-sexuala a lui Andrei ca sa pot descoperi de unde vin problemele lui .
Perioada 0- 3 ani , am putea caracteriza –o astfel :
-sex masculin , determinat genetic ( cromozomi 46 XY ) ( de fapt diferentiat sexual din momentul conceptiei , din perioada intrauterina prezentand erectie ) ;
-experiente autoerotice de atingere si explorare ( in stadiul oral -libidoul concentrat in jurul cavitatii bucale ; in stadiul anal libidoul organizat in jurul zonei anale ).
- primele elemente de legatura emotionala sunt intre el si mama . De fapt , mama cu sanul ei , reprezinta placerea pentru el , baza sexualitatii lui . Sanul matern reprezinta pentru copil obiectul pulsiunii fata de care are doua manifestari orale : tendinta de a suge si de a musca , metamorfozate ulterior in manifestarile sexuale ale adultului in intimitatea actului sexual .
-sexualitatea se prezinta sub o forma nediferentiata , imbracand mai mult aspectul unor reactii de tip vegetativ sau reactii motorii cu caracter automat ;
-reactiile afective reflecta satisfactia pozitiva sau de protest ,legate de propriile nevoi ; manifestarile emotionale presexuale pozitive , agreabile fiind fata de mama , iar cele de protest , violenta , gelozie , fata de tata .
- potrivit lui Freud , aceasta perioada cuprinde cele doua stadii : oral (0–1,5 ani ) si anal (1,5 -3 ani ) . In stadiul oral , (La Erikson aceasta perioada=incredere versus neincredere ) organizarea activitatii libidinale este concentrata asupra zonei erogene bucale , suptul fiind atat o nevoie cat si o placere , pana la varsta de 1,5 ani cand este intarcat . Activitatile digestive ale copilului sunt generatoare de erotism . Apare tendinta captativa sau afectiva , acea impulsiune primara de a interioriza ce vine din exterior , ex. suptul degetului , rosul unghiilor, etc . In toata aceasta perioada , ca de altfel si in stadiul anal , manifesta o atractie puternica fata de mama , clipele in care aceasta trebuia sa se departeze si pentru cateva minute , constituiau o grava ruptura emotionala .
In stadiul anal ( la Erikson=autonomia si emanciparea versus simtul rusinii si al indoielii) organizarea libidoului se face in zona erogena anala si este legata de functia de defecare (expulzie - retentie ) in acest stadiu avand loc si formarea bipolaritatii activ- pasiv , supunere- opozitie , respectiv pulsiunile sado–masochiste . Tendinta conservatoare sau posesiva conduce la conservarea a tot ce ia din exterior . Tendinta de a retine produsele digestiei , devine astfel prima forma de posesiune infantila . Fesele au acum pentru el semnificatia de ,,regiune obiect”cu valoare erotica , iar urinarea si defecatia ii ofera senzatii fizice agreabile .
In perioada 3-6 ani are loc unificarea pulsiunilor anterioare cu fixare asupra organelor genitale (3-5 ani =stadiul falic- Freud ; 4-5 ani la Erikson = constituirea initiativei versus vinovatia - in cazul subiectului nostru initiativa este ingradita ) .
- Satisfactia provine din erotismul uretral si masturbare . ( erotismul uretral reprezinta investirea libidinala a functiei urinare marcata mai intai de a lasa sa curga , apoi de cuplul retentie –erectie ; masturbarea primara este initial legata de excitatia provocata de mictiune ,in timp ce masturbarea secundara de mai tarziu devine sursa de satisfactie )
-Sexualitatea este legata de prezenta penisului ; descopera ulterior ca la fete lipseste si i se declanseaza un fel de anxietate sexuala ( angoasa de castrare ) , pe care o supracompenseaza prin sentimentul de superioritate , dominanta , agresivitate , combinata cu o anumita tandrete idealista fata de fete .
-Si in aceasta perioada instinctul sexual este incomplet diferentiat , activitatea cu caracter erotic este mai mult emotionala , viata instinctiva a copilului fiind o forma particulara de ,, autosexualitate “ care anunta si pregateste instinctul sexual al viitorului adult
-Manifesta curiozitate in legatura cu sfera sexualitatii , dar mama o acopera cu o umbra de mister si de interdictii . Cand se intalneste cu alti copii , discuta referitor la aceste probleme , vine si cere lamuriri acasa , dar are parte de amenintari brutale si nu i se mai da voie la copii .
- nevoia de autoerotism . Uneori ii place sa se autoizoleze si sa-si centreze atentia asupra organelor sexuale , manifestandu-si curiozitatea fata de corpul sau si jocul cu organele genitale ;
- nevoia de joc este exprimata prin tendinta de a manipula , palpa , arunca .
-Dezvoltarea emotionala in ansamblul ei trebuie trebuie raportata la procesul identificarii ; in jurul varstei de 3 ani , cresterea starilor afective se face difuz : plange cu lacrimi si rade in hohote , in explozii de afectiune, de abandon sau manie oarba , dupa care se simte vinovat ; la 4 ani este negativist si minte intentionat ; are crize de refuz , incapatanare , agresivitate , dupa 5 ani sunt prezente emotiile si sentimentele estetice si intelectuale
. In aceasta perioada creste atractia copilului fata de mama si adversitatea fata de tata (forma pozitiva a complexului Oedip ) cu care se simte in competitie .Vede in tata un adversar redutabil pe care va incerca sa-l inlature printr-o atitudine de gelozie . Aparitiile tatalui constituie adevarate cosmaruri , ori de cate ori acesta incearca sa se apropie de el sau de mama , tipa : ,, dute de-aici ! “


Perioada 6-12 ani ( latenta 6-11 Freud ; sarguinta versus interiorizare la Erikson)
In aceasta perioada are loc declinul sexualitatii infantile si pregatirea intrarii in pubertate si adolescenta ; se pare ca si complexul oedipian se diminueaza .
-Transformarile psihice se fac lent , nespectaculos;
-Trece printr-o faza excesiva de sensibilizare fata de noile reguli , impuse de scoala si de cei din jur ;
- Prefera unele obiecte de invatamant , conturandu-si orientarea scolara si profesionala
- Are interese inca difuze si impresionabilitatea mare este insuficient motivata .
- Maturizarea precoce ii modifica pozitia in colectiv si relationarea cu acesta , deoarece constata ca se manifesta nuante diferite de-a fi acceptat .
-Dezvoltarea sensibilitatii odorifice trece printr-un proces de erotizare .
- Prefera compania baietilor si a jocurilor in forta, cu multa miscare
-Perturbarile afective socio-familiale ii produc un dezechilibru si conflicte afective cu trairi tensionate a fiecarei situatii ivite .
- Ii creste curiozitatea fata de mediul extrascolar si stradal , dar nu este lasat in compania celor de varsta lui pe motiv ca invata numai lucruri urate de la ei .

Perioada 12- 18 ani ( stadiul genital la Freud ; constientizarea identitatii eului versus confuzia rolurilor –la Erikson )
- In aceasta perioada , pe langa o crestere fizica rapida , are loc si accelerarea cresterii organelor sexuale , maturizarea lor . Aparitia nevoii sexuale il sperie , ar vrea sa discute despre asta , dar nu are cu cine .La cele mai mici aluzii ale lui mama ii spune sa-si vada de carte , sa nu se gandeasca la prostii , iar tatal , care mai mult lipseste ,il intreaba cum se descurca cu scoala si daca mai are nevoie de ceva meditatii .
- Dezvoltarea caracterelor secundare : modificarea vocii , aparitia pilozitatii si a primelor polutii , amestec incoerent de copilarie si virilitate, dispozitii ridicole .
-Dizarmonie fizica si psihica , devine brutal , instabil , stangaci , dominatie prin orgoliu activ si agresivitate
- Atentia este capricioasa , dispozitia afectiva e labila , bizara , cu tendinte catre impulsivitate, activitate dezordonata .
- Evolutia instinctuala sufera o transformare rapida ;
- Modificari psiho-fiziologice :emotiile sunt partial sexualizate, are loc cresterea si adancirea instinctului de combativitate si toleranta
- Daca la pubertate apar primele manifestari ale erotismului sub forma unor aspiratii erotice , odata cu adolescenta instinctul erotic apare sub forma de dorinta pur fizica , mult mai diferentiat fata de erotismul infantil , prin localizarea sa la nivelul organelor genitale .
- Incearca sa treaca de la experienta auto-erotica la practica unirii sexuale , lucru care se intampla la 16 ani , cu o fata mai mare decat el cu 4 ani,care venise sa-l ajute la matematica . Graba cu care a facut-o , pentru ca dintr-o clipa in alta mama trebuia sa ajunga , emotia , nelinistea si nesiguranta , reprosurile partenerei, ii lasa un gust amar . Apoi , o vreme s-a tot simtit vinovat , iar discutiile baietilor despre sex il lasau rece.
- In timp ce la ceilalti dorintele fizice se afirmau ca procese ale vietii organice , iar sexualitatea devenea un mod de comportament rezultat din sudura apetitului sexual cu tandretea erotica , el se afunda tot mai mult in lumea cartilor zicandu-si ca fetele nu sunt decat o pierdere de vreme si un obstacol in calea realizarii lui profesionale .
- Andrei incepe sa constientizeze ca de fapt el umple lacunele afective ale mamei , careia i-a lipsit tatal , iar acum sotul e mai mult absent , un strain care cand e in tara vine la miezul noptii, ca mai apoi sa fie plecat cu lunile. Dar ar fi prea mult pentru ea ca si el s-o paraseasca , isi uraste tatal care o lasa atata vreme singura , dar constientizeaza ca daca n-ar fi el nu s-ar bucura de conditiile in care traieste si invata .
- O relatie prea apropiata cu mama , a condus la dezvoltarea hipertrofiata a complexului contrasexual si la o identificare a eului cu aceasta , mai ales ca tatal a fost mai tot timpul absent , iar relatia cu el a fost neimplicata afectiv
Varsta de adult ( varsta mijlocie = intimitate versus izolare ; varsta adulta mijlocie =altruism versus egocentrism )
Caracteristicile subiectului cazului nostru in aceasta etapa , sunt :
- Desi ar trebui sa aiba o dezvoltare sexuala deplina ( organele sexuale ajunse la maturitate fiind apte pentru actul sexual si pentru procreere ) , uneori are erectie slaba , sau nu are capacitate de a o mentine ;
-caractere sexuale secundare bine delimitate ;
- identitate sexuala semicristalizata , dorinta de a se implica in relatii sexuale stabile , osciland cu perioade in care simte nevoia de a fi liber ; nu-si asuma responsabilitatea in dezvoltarea identitatii sexuale .
- simte ca nu poate sa se angajeze in actul sexual cu totalitatea fiintei sale
- Nu cauta implinirea totala prin sex , implinirea erotica , spirituala ci doar descarcarea pulsiunii sexuale ; evenimentele sexuale din viata lui sunt influientate de dorinta brutala , imperioasa .
- Este posesiv , egocentric , gelos,manifestarile sale sexuale sunt lipsite de afectiune .
-Prezinta instabilitate afectiva si nu isi poate gestiona totdeauna nelinistile , avand tot timpul conflicte interioare

4 ) PROPUNERI :
a ) Tehnici de consiliere – ajutarea clientului sa-si constientizeze problemele si sa-si gaseasca resurse pentru rezolvarea lor .
b ) Tehnici de psihoprofilaxie a tulburarilor psihosexuale
- masuri de igiena mintala , acordandu-se atentie efectelor negative asupra comportamentului psihosexual individual ; prevenirea instalarii unor deviante sexuale , conduite de tip pervers, stari complexuale sau nevrotice
c ) Tehnici de psihoterapie prin care sa reuseasca sa-si reduca emotionalitatea si sa-si poata exercita autocontrolul
In prima faza , dau rezultate rapide exercitiile urmatoare :

Exercitii recomandate :
I . Exercitiu pentru destresare si echilibrare emotionala ( SWISH )

1. Identifica un comportament / reactie nedorit / a pe care vrei sa il / o schimbi …….. sau , poti , de asemenea sa alegi o situatie in care vrei sa imbunatatesti modul in care raspunzi ori folosesti mai multe resurse. Sau poate ceva in felul in care abordezi o anume persoana ori situatie.
2. Trateaza aceasta limitare ca pe o achizitie / capacitate conform principiului “orice comportament poate fi util intr-o anumita situatie”, iar tu ai atins maiestria in aceasta directie.
3. –Gaseste momentul cand reuseai foarte bine sa manifesti acel comportament-capacitate a ta?
- Ce persoane erau prezente?
- In ce loc/ uri aparea?
4. Care sunt semnele sau stimulii care il / o provocau?
Descrie-mi acest comportament / reactie.
5. Invata-ma si pe mine sa fac lucrul acesta. Vorbeste-mi ca si cum tu ai fi profesorul meu.
6. Ghidul observa daca are sens pentru el (ar putea invata) comportamentul / reactia exploratorului . Daca nu are sens , se reia de la punctul 5 mai clar.

SWISH

Aseaza-te confortabil si poti inchide ochii… Observa-ti respiratia, las-o sa curga, ca de la sine, si relaxeaza-ti corpul cat de mult poti, pentru un minut sau doua;
Fiecare om , mai devreme sau mai tarziu , poate simti in felul sau acea stare placuta de confort , si fiecare alege modul in care se va relaxa lasandu-se in voia ei…..
Acum lasa sa apara pe un ecran imaginar , o imagine a ta chiar la momentul in care te confruntai cu comportamentul / reactia nedorit / a. Ea devine din ce in ce mai reala, se completeaza umpland intregul ecran si poti sa te vezi pe tine atat de inconfortabil / nelinistit /agitat pe cat iti este posibil sa-ti imaginezi si sa simti. Las-o sa fie o imagine proiectata pe intreg ecranul.
Cand ai ajuns la acea imagine care te face sa te simti agitat / a, nelinistit / a… atunci ai ajuns unde trebuie si lasa ca degetul tau aratator sa se ridice si sa coboare ca un semnal. Vom numi aceasta imagine “momentul X”. Dandu-i un nume va fi mai usor , iar acum las-o deoparte si albeste ecranul imaginar.
Acum trecem la ceva mai confortabil. De data asta vei lasa sa se dezvolte acea imagine a ta in care, cu succes , faci fata problemei acesteia… Poti sa observi cum ea devine din ce in ce mai clara , vie si reala . Observa cum se modifica luminozitatea , culorile, claritatea , atat cat iti este tie confortabil si posibil , si fa orice o poate face mai clara, mai vie /mai reala ; priveste si observa ce este in jurul tau , cel / cea din imagine-oamenii , expresiile lor, decorul din jurul tau , sunetele, mirosurile, senzatiile, orice … pentru a o face… intr-adevar… cat mai reala.
Denumim aceasta imagine “momentul succesului”.
In cadrul ei tu privesti , simti… acel sentiment de bine… si te poti vedea ca avnd un succes incredibil in aceasta situatie, circumstanta. … Ai tot timpul necesar pentru a face aceasta si cand ai ajuns la imaginea potrivit de clara / reala lasa ca degetul tau aratator sa se ridice si sa coboare ca un semnal…. Ai ajuns la “momentul succsului”, acesta te face sa te simti mai bine si poti sa-ti acorzi un moment de placere , de bucurie si satisfactie.
Apoi imagineaza-ti ca se micsoreaza , devine din ce in ce mai mic , cu culori din ce in ce mai sterse, pana cand se micsoreaza si ramane doar o micuta imagine , in alb-negru de marimea unui timbru postal.
Acum lasa-l putin deoparte , intr-un loc al mintii tale.
Acum:
1. Alege imaginea “momentul X” … asigura-te ca ea umple intregul ecran , este la fel de clara si vie , reala , la fel de datatoare de neliniste cum era inainte, dar cu o completare importanta. Micul moment al succesului , realizarii , in alb-negru de marimea unui timbru este varat acolo in partea de jos , din dreapta.
2. Cand consideri ca s-a clarificat indeajuns , ai in mintea aceasta imaginea clara, atunci spune-ti:…S-C-H-I-M-B-A … si in acest timp schimba imaginea din mintea ta astfel incat “momentul succesului” devine o imagine mare si colorata, clara iar “momentul X” se micsoreaza si dispare sau poate a disparut deja in fundal.
3. Bucurate de aceasta cateva momente….
4. Albeste ecranul… si lasa-ti mintea sa hoinareasca intr-un loc neutru. Aceasta poate fi oriunde iti place: o camera din casa ta , un parc, o plaja, …oriunde… atata timp cate este un loc in care te simti confortabil… usor… relaxat… Este important sa obtii aceasta schimbare, comutare de fiecare data .
5. Acum o luam de la inceput… de la primul pas… (Ghidul reia pasii de la 1 la 4 de minim inca 2 ori.)
6. (Dupa cele 3 repetari) . Acum ia-o de la inceput… de la primul pas… si continua sa repeti secvente si probabil ai constatat deja ca imaginea se schimba atat de usor si rapid… incat abia mai ai timp sa vezi “momentul X” inainte ca acesta sa fie inlocuit de “momentul succesului”… Asta iti poate lua cam trei-patru repetari si poti sa le reiei in fiecare zi pana ce imaginile se schimba instantaneu , ori iti dai seama ca “momentul succesului” pur si simplu apare direct.
…… si dupa ce ai facut acestea, cand e momentul potrivit pentru tine, revii aici si ochii se deschid…


II . Pentru stimularea erectiei
• Exercitiile Kegel ( bibliografie sexolog Bebe Mihaiescu)
Se merge la toaleta , se intrerupe voluntar cateva secunde fluxul de urina si se incepe incordarea muschilor pubococcigieni , facand trei tipuri de exercitii .
Tipul I –contractii lente Tresari, deschizi ochii si privesti un timp . Contracti muschii pubococcigieni ca si cum ai vrea sa opresti fluxul urinar Pastrezi contractia 3-5 secunde , apoi te relaxezi .Se repeta exercitiul de mai multe ori. Se constata ca pe masura ce il repeti , te simti din ce in ce mai sigur .
Tipul II- contractii rapide .Ca atunci cand esti grabit si umfli roata de la biciccleta. Lucrezi repede si cat poti de mult . Pe masura ce numarul repetitiilor creste, te simti tot mai puternic .
Tipul III- impingeri .Ca atunci cand te opintesti sa impingi o mobila . Ca si cum te-ai forta sa urinezi .
Antrenamentul consta din : 50 de contractii lente , 50 de contractii rapide , 50 de impingeri .Aceasta serie se face de cel putin 5 ori pe zi .
* Existenta erectiei depinde de existenta excitatiei , deci e necesara prezenta si receptia stimulilor senzoriali ...........> Sfaturi : Contemplati cat mai mult femeia din unghiuri si pozitii cat mai diverse in preajma unei surse de lumina , folositi culori prin care lumina sa schimbe instantaneu decorul . Emotia a ceea ce vedeti poate fi amplificata de ambianta muzicala . Atingeti cu mainile fara graba corpul care va fascineaza si < traduceti >senzatiile din degete , verbalizati-le , murmurati-le , cautati-le .Sarutati partenera cat mai des si prelungiti sarutul .Bucura-te de erectie, participa la ea in mod constient ; penisul are nevoie sa primeasca semnale de la centrii stimulatori aflati in creier si in maduva spinarii pentru a functiona .

-

.

Sexualizarea individului

Viata sexuala a omului este o rezultanta a actiunii factorilor din mediul intern si a celor mai diferiti excitanti ai mediului extern care participa la dezvoltarea individului si care conditioneaza reactivitatea lui sexuala .
Spre deosebire de celelalte vietuitoare , la om instinctul sexual are un caracter mult mai complex pentru ca este innobilat de iubire ,ce face sa apara dorinta sexuala electiva , pentru o anumita persoana a sexului opus .
Din materialele studiate de-a lungul timpului, am dedus ca sexul individului rezulta in urma proceselor de sexualizare ce se intind pe mai multe etape : genetica , embriofetala , perinatala , pubertar-hormonala si psihocomportamentala care determina unidirectionalizarea si aparitia unor caractere specifice (feminine sau masculine ) . Aceste etape urmeaza o succesiune riguroasa , a carei cunoastere este foarte importanta .
Astfel , in etapa genetica , in momentul fecundatiei se edifica sexul genetic cromozomial ; in etapa perinatala este indusa diferentierea sexuala a sistemului nervos , dupa modalitatea feminina sau masculina . Mai tarziu , in perioada pubertara , prin actiunea hormonilor se finalizeaza maturizarea somatica sexuala – sexul hormonal pubertar . La etapele de mai sus se adauga sexul psihosocial comportamental construit prin actiunea factorilor educationali , obiceiurilor si experientei traite de individ ( procesul de ,, invatare “).
a ) Sexul genetic (cromozomial )
Sexualizarea individului incepe din momentul fecundatiei fiind determinata de combinatia dintre cromozomii sexuali (heterocromozomii) , (gonozomii ) ai spermatozoidului si ai ovulului .
Celulele somatice ale organismului uman au o formula cromozomiala diploida ,continand 46 de cromozomi dispusi in perechi , dintre care 44 autozomi + 2 cromozomi sexuali , care pot fi asemanatori XX (homogami) sau diferiti XY (heterogami ) .
Celulele sexuale mature ,spermatozoidul si ovulul datorita procesului de diviziune reductionala contin o formula cromozomiala haploida , avand 23 de cromozomi :
- ovulul matur contine 22 de autozomi + 1 cromozom sexual X (22 + X);
- spermatozoidul contine 22 autozomi + 1 cromozom sexual Y (22 +Y) .
Din combinarea unui spermatozoid cu formula 22 + X cu un ovul 22 + X , prin fecundatie se obtine formula cromozomiala 44 + XX (46 XX) adica rezulta cariotipul care defineste sexul genetic feminin .
Daca un ovul matur (22 + X) se combina cu un spermatozoid care are formula 22 + Y rezulta 44 + XY ( 46XY)definind astfel sexul genetic masculin .
Dupa fecundare oul se divide ecuational din celula ou rezultand doua celule noi , fiecare avand formula cromozomiala completa diploida corespunzatoare sexului genetic . Fiecare celula noua trece prin aceeasi diviziune ecuationala , in organism luand nastere permanent celule cu formula cromozomiala diploida , toate celulele somatice avand formula cromozomiala 44 + XX intr-un organism femel si 44 XY intr-un organism mascul .
Sexul genetic cromozomial isi pune amprenta sexualizarii lui masculine sau feminine asupra fiecarei celule .
Toate caracterele ereditare ale individului sunt continute de cromozomi , dispusi perechi : primele 22 de perechi (autozomii ) determina caracterele diferitelor elemente ale corpului uman , iar cea de-a 23- a pereche , aceea a cromozomilor sexuali (gonozomii) difera dupa sex , femeia posedand perechea XX , iar barbatul XY
Genetica umana explica rolul cromozomilor sexuali in diferentierea sexuala . Astfel, oul lipsit de cromozomii sexuali ( 44- 00) nu este viabil , ca de altfel si oul lipsit de cel putin un gonozom X (45Y) .
Oul cu un singur gonozom X (44 + X0) este viabil dar edifica un organism lipsit de gonade .
Numai cuplul XX asigura formarea sexului gonadic feminin, a ovarelor .
Gonozomul Y din cuplul XY decide dominanta elementelor masculine si formarea testiculelor , deci este orhigenetic .
In concluzie , determinarea sexului genetic este in functie de cromozomul X sau Y , pe care il poseda spermatozoidul ales sa fecundeze ovulul . Cromozomul Y este mai mic decat cromozomul X , lucru dovedit de Landrum Shettles in 1961 . Examinand spermatozoizii la microscop ,el a observat ca ei se repartizeaza in doua grupe distincte : unii mici cu capul rotund care poseda cromozomul Y( androspermatozoizi) si altii mai mari cu cap alungit , care poseda cromozomul X .
In lichidul seminal , androspermatozoizii sunt aproape de doua ori mai numerosi decat ginospermatozoizii , dar sunt mai vulnerabili in mediul acid vaginal .

b) Sexul gonadic
Gonada primordiala sau progonada este o structura mixta ,ambosexuala, ce ia nastere in urma unui process complex , ce are punctual de plecare dintr-o formatiune a embrionului , corpul Wolff . In a 37-a zi din aceasta formatiune rezulta epiteliul germinator , ale carei celule prin proliferare dau creasta genitala . Aceasta se dezvolta , se pediculeaza si formeaza progonada . Intre a 46-a si a 56 –a zi de evolutie embrionara , progonada evolueaza spre o gonada unisexuata (testicul sau ovar) . Deci in a 56-a zi embrionul devine posesorul unui sex gonadic bine definit (testicul sau ovar) . Aparitia structurilor gonadice se datoreaza unor factori inscrisi in sexul genetic
Pentru formarea progonadei , care este ambisexuata ,este necesara o structura cromozomiala de 44 autozomi si cromozomi sexuali X dar pentru mentinerea si evolutia ei catre o gonada unisexuata este necesara o formula cromozomiala completa 44+ XX pentru formarea ovarului , sau 44 +XY pentru formarea testicolului . Atata cromozomii sexuali cat si autozomii participa la geneza gonadelor . Cromozomul sexual Y din cuplul XY este orhigenetic iar prezenta lui alaturi de cromozomul X in cuplul XY induce formarea de testiculi normali . Competenta de masculinitate a tesutului testicular organizat in prezenta cromozomului Y sufera atenuari in functie de gradul poligonozomiei X .
Gonozomul X contine gene morfogenetice si functionale esentiale pentru edificarea fenotipului dar pentru a asigura gonadogeneza si gametogeneza (realizarea deplina a procesului de sexualizare feminin) sunt necesari doi gonozomi X .
Gonozomul Y orhigenetic are rol in determinarea sexuala masculina a unui organism edificat de totalitatea autozomilor si de un gonozom X . El nu pare sa poarte alte gene decat cele masculinizate , forta masculinizata fiind multiplu asigurata de-a lungul Y , astfel incat un mic fragment din el poate masculiniza fenotipul la fel de bine ca intregul gonozom Y sau cat 4 gonozomi Y .
Sexul gonoforic intern
Dezvoltarea tractului genital intern din canalele Wolff si Muller incepe odata cu gonada primordiala (progonada) . Gonoforiile interne dupa ce parcurg o faza ambisexuala pana in a 57-a zi , evolueaza catre un sex unic (masculin sau feminin) in mod normal in concordanta cu sexul gonadei .
Astfel , la femeie tractul genital intern se dezvolta din canalele Muller , canalele Wolff atrofiindu-se si apoi disparand . Pavilioanele trompelor si cele doua trompe , se formeaza din portiunile craniene ale canalelor Muller , iar uterul si vaginul din segmentele inferioare ale celor doua canale , care se apropie si apoi se alipesc (membrana despartitoare se resoarbe ulterior ) .
La barbat , tractul genital intern se dezvolta din canalele Wolff , canalele Muller se atrofiaza si dispar complet . Epididimul ia nastere din portiunea canalului Wolff aflata in dreptul testiculului , canalul deferent din portiunea caudala a canalului iar canalul ejaculator din ultima portiune . Veziculele seminale apar ca niste muguri ai canalului ejaculator . Diferentierea sexuala a tractului genital este completa la sfarsitul lunii a treia cand factorii fetali sau materni nu o mai pot modifica . Embrionul poseda din acest moment si un sex gonoforic intern in concordanta cu cel gonadic .
Sexul genital extern
La nivelul zonei genitale a embrionului apar (incepand cu luna a doua) trei muguri : unul median si anterior (tuberculul genital) si doi laterali simetrici (plicile genitale sau mugurii genitali). Acestia se dezvolta identic , indiferent de sex pana la inceputul lunii a treia , desi gonada si tractul genital intern sunt unisexuate pana la aceasta data .
Din luna a treia , evolueaza diferit in functie de sex . La sexul masculin , tuberculul genital se alungeste , formand penisul cu glandul , din santul uretral prin sudarea progresiva a marginilor se formeaza uretra , din cei doi muguri genitali laterali ce cresc si se reunesc pe linia mediana si formeaza bursele .
Spre deosebire de barbat , la femeie tuberculul genital se dezvolta mult mai putin si da nastere clitorisului , iar din mugurii laterali , plicele genitale , se formeaza labiile mari si mici , vulva .
Sexul genital extern al embrionului este definitivat la sfarsitul lunii a cincea , sexul organelor genitale externe la nasterea copilului fiind sexul legal inregistrat la starea civila .
Gonada embrionara are un rol important in procesul de formare al organelor genitale interne si externe .
Just ,Raynaud si Frylley au dovedit ca distrugerea precoce a gonadei inainte de a deveni unisexuata (in stadiul de progonada) determina formarea de organe genitale interne si extene de tip feminin , indiferent de sexul genetic (masculin sau femenin) Embrionul castrat precoce se dezvolta in sens feminin pasiv , prin urmare ovarul embrionar nu este absolut necesar pentru edificarea feminina a organelor genitale interne si externe . Astfel in sindromul Turner cu cariotipul 44 +X0 fara ovare se dezvolta invariabil tract genital intern si extern feminin si sexualizarea hipotalamo-hipofizara dupa ,, modalitatea “ feminina . Spre deosebire de femei unde ovarul nu este neaparat necesar , pentru formarea tractului genital masculin , este absolut necesara prezenta testiculelor.S-a dovedit ca indepartarea testicolului imediat dupa formarea lui duce la un fenotip sexualizat dupa tipul feminin , ce dovedeste ca gonozomul Y actioneaza numai la nivelul testiculului si numai prin acesta . Testicolul embrionar are un rol foarte important in masculinizarea tractului genital, , prin cele doua principii : antimullerian secretat de structurile tubulare , care masculinizeaza tractul genital intern si ,, virilizant” eliberat de celulele Leydig ale testicolului embrionar , care masculinizeaza organele genitale externe .
In concluzie , este necesara prezenta testicolului pentru sexualizarea organelor genitale in sens masculin , sexualizarea facandu-se activ prin principiile masculinizante care domina si inving tendinta evolutiva pasiva , in sens feminin .
Migrarea testicolului din abdomen are loc intre lunile a cincea si a sasea , in a saptea se angajeaza in canalul inghinal, la sfarsitul lunii a opta apare in punga scrotala
In cazul ovarului are loc o basculare spre bazin .
Primii foliculi de Graaf apar in ovar la jumatatea vietii embrionare , odata cu luteinizarea . Testicolul embrionar isi inceteaza activitatea secretorie inainte de nastere , cand celulele Leydig embrionare domina numeric.
In etapa perinatala are loc si diferentierea sexuala a sistemului nervos , ce consta in inscrierea , programarea unei functii ciclice hipotalamo-hipofizare privind secretia de LH la femeie dupa ,, modalitatea” feminina ce da posibilitatea ovulatiei si formarii corpului galben . ,, Modalitatea “ masculina este indusa prin lipsa functiei ciclice secretorii de LH sub actiunea testosteronului .
Comportamentul sexual (centrii motivatiei sexuale) de tip masculin si feminin se programeaza in centrii hipotalamici in aceeasi etapa cu sehualizarea hipotalamo-hipofizara . Centrii nervosi hipotalamici care regleaza eliberarea de gonadotropi sunt diferiti fata de cei ce regleaza comportamentul sexual (centrii motivatiei sexuale), suprapunandu-se doar partial .
Determinismul sexualizarii nervoase a fost cercetat cu ajutorul sobolanilor de mai multi cercetatori :Pfeiffer , Kikuyama , Harris , Newman , Barracluogh) . Concluziile au fost :
- ,,modalitatea” feminina privind sexualizarea hipotalamo-hipofizara este innascuta , programata genetic , indiferent de sexul genetic, gonadic sau gonoforic si este identica cu a femeii adulte .
- ,,modalitatea” masculina caracterizata prin pierderea ciclicitatii secretiei de LH este dobandita prin prezenta si actiunea de timpuriu (0-5 zile) a testosteronului , indiferent de sexul genetic , gonadic sau gonoforic .
Masculinitatea nervoasa din momentul realizarii devine definitiva .
c) Sexul hormonal pubertar
Etapa pubertara ce cuprinde perioada de varsta 13-16 ani (dupa Ursula Schiopu si E Verza pubertatea incepe la fete la 9-10 ani , la baieti la 11-12 ani si se termina la 14-16 / 18 ani) debuteaza cu aparitia primului ciclu menstrual la fete si a primului ejaculat la baieti .
In aceasta perioada are loc maturizarea sexuala , ce presupune maturizarea gonadelor , producerea de elemente germinale (ovul sau spermatozoid) si inundarea organismului cu hormoni sexuali , in functie de sex (androgenii predomina pentru sexul masculin si estrogenii pentru cel feminin) .Finalizarea procesului de sexualizare este realizata dupa aparitia caracterelor sexuale secundare , etapa determinata de impregnarea hormonala a organismului .
Caracterele sexuale secundare
Barbatul
Mai inalt, mai solid
Sistemele osos sai muscular dezvoltate

Adipozitate mai redusa si dispusa in jumatatea superioara a corpului
Parul capului scurt , insertie frontala cu intranduri temporale
Barba, mustati
Gura larga
Laringe dezvoltat cu marul lui Adam

Umeri largi
Bazinul ingust
Sani rudimentari

Pilozitate sternala
Pilozitate pe linia alba
Pilozitate pubiana rombica

Fese patrate, contractate
Coapse musculoase departate
Genunchi mari
Glezne groase si picioare mari
Pielea groasa si aspra
Curbura lombara lina

Femeia

Mai scunda , mai subtire
Sistemele osos si muscular gracile , delicate
Adipozitate mai abundenta si dispusa in jumatatea inferioara a corpului
Parul capului lung si persistent , insertie frontala dupa o linie concava in jos .
Tegumentele fetei fara par
Gura ingusta
Laringe putin dezvoltat : lipseste ,, marul lui Adam”.
Umeri ingusti
Bazinul larg
Sani dezvoltati cu mameloane proeminente
Lipsa pilozitatii sternale
Lipsa pilozitatii pe linia alba
Pilozitate pubiana triunghiulara , cu baza in sus si varful in jos
Fese rotunde dezvoltate
Coapse adipoase, rotunjite si apropiate
Genunchi mai mici
Glezne fine si picioare mici
Pielea fina si catifelata
Curbura lombara pronuntata

( Tudor Stoica , Sexologie , Editura medicala , Bucuresti , 1972 )

d) Sexul psihosocial –comportamental
In urma declararii sexului civil sau legal (care , dupa cum am vazut este apreciat exclusiv dupa sexul genital extern) ,pe baza componentei innascute a comportamentului sexual , la care se adauga actiunea educatiei , a mediului social si a experientei personale , se stabilesc intensitatea si directionarea comportamentului sexual catre sexul opus .
Wilkins , vorbind despre comportamentul sexual sustine ca acesta ,, se construieste ca si limba natala , datorita experientelor efectuate si integrate de-a lungul vietii , al educatiei primite”
La fiecare sex se gasesc elemente de ordin morfologic , fiziologic , hormonal si psihoafectiv ale sexului opus , care difera de la un individ la altul , intr-un grad mai mare sau mai mic .
In mod normal exista un consens al sexelor masculin si feminin, dar uneori poate exista o discordanta intre diferite etape de sexualizare, sau chiar in cadrul aceleiasi etape. Daca exista o perturbare in dezvoltarea embrionara inainte de a 45- a zi , sexul gonadic poate sa nu corespunda sexului genetic cromozomial . O leziune survenita dupa a 50-a zi a vietii embrionare , poate provoca anomalii ale organelor genitale interne si externe . Intre elementele definitorii ale sexului este necesar sa existe concordanta , pentru ca in caz contrar avem de-a face cu intersexulitatea .
Astfel , anomaliile in constituirea sexului cromozomial antreneaza vicii de conformatie a gonadelor (testiculi sau ovare ) si anomalii ale organelor genitale . Ex. Sindromul Turner (45XO), sindromul Klinefelter(47XXY) , sindromul de superfemela ( 47XXX ) (femei cu ovare minuscule , tract genital infantil, amenoreice si cu deficit intelectual . .In aceste sindroame aberatia cromozomiala se produce in momentul fecundatiei .
In cazul hermafroditismului adevarat se intalneste o intersexualitate ambivalenta , in care individul are gonade de sex diferit ,care secreta hormoni de sex diferit .
Pseudohermafroditismul are specific discordanta intre sexul genetic si gonadic, pe de o parte , si sexul genital extern pe de alta parte . .In alte cazuri pot aparea numai anomalii in dezvoltarea organelor genitale interne si (sau) externe .

Terapie de familie- Studiu de caz

Mihaela G, 40 de ani , e casatorita de 9 ani cu Bogdan , 39 de ani , cu care are o fetita de 8 ani . Solicita consiliere , pentru ca este dezorientata , nu-si da seama unde greseste , intrucat este la a doua casatorie si realizeaza ca lucrurile merg la fel de prost ca si in cea anterioara . Nu se gandeste la ea , dar e speriata ca simte ca e afectat copilul si trebuie sa faca ceva spre binele lui . De fapt ea vrea consiliere mai mult pentru copil , pentru ca cel mai mult o deranjeaza faptul ca fetita e agitata , nu doarme , nu mananca, slabeste pe zi ce trece , nu e atenta la scoala si are rezultate slabe .
Nu intelege de ce nu are noroc in casnicie , intrucat provine dintr-o familie in care nu au fost relatii conflictuale , iar ea a fost eleva si studenta ,, model “, disciplinata, facand eforturi constante pentru obtinerea unor rezultate foarte bune la invatatura si pentru a oferi o imagine pozitiva sinelui .Despre parintii ei are numai cuvinte de lauda , acasa ea se simtea elementul central al familiei , de aceea sufera acum cand ii vede tot mai rar ( si-atunci merge singura , pentru ca sotul se inchide in camera lui , cere sa nu-l deranjeze nimeni si lucreaza pana tarziu ).
Cu primul sot fusese colega de facultate .Se casatorisera in ultimul an , dar in anul urmator el primise o bursa de cercetare in Franta . N-a putut sa-l urmeze pentru ca ea obtinuse un post bun in tara si credea ca un an trece repede si nu are rost sa-si piarda serviciul . Dar la intoarcerea in tara , el devine de nerecunoscut , relatiile dintre ei devin tensionate , incepe sa-i vorbeasca urat , nu-l mai intereseaza decat profesia .
In 94 el o anunta ca realizarea profesionala e prioritatea 0 in viata lui si a gasit pe cineva care poate sa -l ajute sa-si atinga scopul . Ii cere sa divorteze , moment in care ea face o criza , avorteaza copilul , fara sa-i spuna ca-i insarcinata si-si jura ca n-o sa-i mai trebuiasca nici un barbat .
Peste 3 ani se casatoreste insa cu seful ei , pe care nu-l iubeste , dar e impresionata de ,,cat e de destept “ si e convinsa ca macar va avea un sprijin in profesie . El provine dintr-o familie rece , critica , tatal lui fost colonel la armata , are comportament dominator , dur in raport cu ceilalti membri ai familiei , in timp ce mama lui e descrisa ca o fire slaba , tacuta si supusa sotului . Nu s-a simtit niciodata bine la socri , pentru ca se simte dominata , pusa in inferioritate , desi si ea are o facultate si un serviciu bun .Parintii lui Bogdan nu accepta faptul ca fiul lor sta cu Mihaela intr-un apartament , cand ei au atata spatiu in vila . Ei l-au convins sa dea fata la scoala de la Romana , si se amesteca in casnicia lor ori de cate ori se iveste o problema .Bogdan mai fusese casatorit , iar din prima casatorie avea un copil de 12 ani , din cauza caruia primea reprosuri de la parinti ca nu a fost in stare sa-si castige copilul , lasandu-l fostei sotii care nu se ocupa de el asa cum ar fi dorit ei ( din relatarile Mihaelei - se despartise din cauza parintilor lui , cu care locuiau ) .
Spera ca relatia lor sa mearga , pentru ca Bogdan se muta in apartamentul ei , unde parintii lui veneau doar in vizita . Nu se obisnuieste cu gandul ca Bogdan merge des sa-si viziteze copilul si-l aduce in casa ori de cate ori se iveste ocazia . Face tratament sa ramana gravida , fiind convinsa ca facandu-i un copil , Bogdan va sta mai mult pe acasa . Dar s-a inselat , pentru ca acesta in afara de serviciu nu se ocupa de nimic , acasa sta in camera lui si spune sa nu-l deranjeze nimeni ca are de lucru , copilului nu-i acorda nici o atentie, daca vrea sa vorbeasca cu el tipa sa nu-l deranjeze . Daca ea ii face observatie , izbucneste imediat conflictul . De aceea ii pare rau ca a ales solutia asta , pentru ca e convinsa ca fata e afectata de relatia lor si-ar face orice sa –i fie bine copilului ,dar nu stie cum si simte ca nu mai are nici resursele psihice necesare .
Pentru ca scoala e departe ,familia plateste o pensionara , fosta invatatoare, care sa o duca si sa o aduca de la scoala ( familia locuieste in Berceni dar tatal tine mortis sa o aduca la scoala la Romana , pe motiv ca aici e o scoala mai buna ) , dar rezultatele nu sunt pe masura efortului . Ar putea sa stea la mama ei , care locuieste la o statie de scoala , dar el nu a acceptat-o niciodata pe mama ei sa aiba grija de fetita . La prima sedinta vine cu fetita , dar la cea de a doua reuseste sa-l aduca si pe sot , motivandu-i ca pentru binele copilului lor e important sa mearga impreuna la un psiholog .

2.Evaluarea problemei
Pentru a evalua problemele familiei ( relatia disfunctionala a familiei , dificultati de relationare si problema copilului – agitatia , lipsa poftei de mancare ,neatentia la scoala - determinata de disfunctiile familiei ) – am urmarit pe parcursul a doua sedinte de consiliere, urmatoarele :
1) structura familiei;
2) flexibilitatea paternurilor de functionare ;
3) rezonanta familiei ;sistemului familial, reflectand senzitivitatea lui la nevoile fiecarui membru ;
4) contextul de viata al familiei , factorii de stres care o influienteaza , daca familia are sau nu un suport ;
5) etapa de dezvoltare a familiei si eficienta ei in rezolvarea sarcinilor specifice acestei etape ;
6) modalitatea in care simptomul pacientului identificat este folosit in familie

Pentru a observa ce este disfunctional in familie , am urmarit interactiunile dintre membrii familiei (prima sedinta -mama-fiica ; a –doua sedinta mama-tata copil ) , concentrandu-ma pe proces si dezvoltand permanent ipoteze de lucru (pe care le-am formulat , testat si reformulat ) despre structura familiei , care sa ne ajute la ghidarea interventiilor terapeutice ulterioare .Alaturi de scoala structuralista , am folosit si tehnici din alte scoli (sistemica si narativa ) pe care le-am imbinat in asa fel incat sa putem face o evaluare corecta, si apoi o interventie prin care sa obtinem rezultatele asteptate .
Mentionam ca la prima sedinta ne-a fost de un real folos si genograma familiei pentru ca ne- a ajutat sa clarificam procesele emotionale ale familiei si sa identificam pattern-urile comportamentale transmise din generatiile anterioare ( tonul comanda al lui Bogdan , preluat de la tatal lui , pretentia ca nevasta sa fie supusa si sa nu sufle in fata sotului , Mihaela sufera ca nu mai e in centrul atentiei cum a fost crescuta acasa si nu se bucura de respectul de care se bucura mama ei ) .
Tot la prima sedinta ne-am folosit si de desenul familiei ( desenat de fetita, in timp ce mama descria evenimente din istoria personala ).

Desenul familiei a adus informatii despre membrii familiei , atmosfera din familie Desenul fetitei cuprindea : mama ,fetita si papusa . ,, Pe tati nu l-am desenat ca nu vrea sa se joace cu mine ...ma cearta tot timpul...vine tarziu , bosumflat ......ia- o pe-asta mica de-aici ca-mi incurca hartiile “....... Apoi este de dimensiune redusa , din care am dedus tendinta de izolare a fetei ( din istoria personala a mamei reiese acelasi lucru :copilul nu are prieteni la scoala , iar acasa e apropiata numai de mama ). Reprezentarea fiind in partea de sus a paginii am emis ipoteza ca fata isi doreste o familie in care sa fie numai cu mama , de fapt si cand am vrut sa pun un scaun pentru tati , la prima sedinta nu a vrut , iar la a doua in prezenta tatalui , nu vrea sa stea pe scaun, ci numai lipita de mama . Nu mai intru in alte detalii pentru ca am vrut sa urmaresc prin desen mai mult relatia celor 3 .
La a doua sedinta , pe langa observarea interactiunilor am mai folosit si binomul circumplex al familiei , pentru a ma putea edifica mai bine asupra coeziunii si flexibilitatii familiei , rezultand o coeziune si flexibilitate scazuta.
Urmarind interactiunile familiei , am ajuns la urmatoarele ipoteze :
- puterea de decizie in casa o are sotul - care hotaraste modul cum se cheltuiesc resursele financiare (ea nu poate cumpara nimic daca el nu e de acord ) , el a hotarat scoala copilului , persoana care sa-l ingrijeasca , meditatii engleza , balet .etc .
-cei doi soti formeaza subsisteme separate , intre ei fiind granita rigida , cu putine contacte , rigiditate care se manifesta si fata de cei de afara : nu au prieteni , nu se viziteaza nici macar cu parintii ei , la care ea trebuie sa mearga fara stirea lui , pentru ca el e convins ca acestia o influienteaza in modul ei de comportare ; In subsistemul adultilor apar dificultati de relationare , pentru ca Bogdan isi urmareste atingerea propriilor scopuri , iar cei doi soti nu au abilitatile necesare (complementaritatea si acomodarea reciproca ) pentru a putea modela intimitatea si angajamentul .
- subsistemul parental nu functioneaza la parametri normali , pentru ca tatal in afara faptului ca decide in ceea ce priveste scolile copilului, nu se implica si emotional in educatia lui ( nu se joaca , nu sta de vorba cu copilul ,etc ) El impune intre el si copil o granita rigida
- inte mama si fiica granita este difuza,
relatia dintre ele fiind prea stransa, permitand o interactiune maxima . Nu este clar cine are responsabilitatea si autoritatea , fata este influentata de conflictul mama-tata .
- intre mama si fiica coalitie transgenerationala ( tatal reproseaza mamei ca este prea permisiva , iar ea ii reproseaza ca-i prea dur cu fetita , ii cere prea mult pentru varsta ei ; mama acorda un interes deosebit nevoilor fetitei , tatal refuza chiar cand e nevoie de el , o - bruscheaza daca-i cere sprijin si o trimite la mama , ca el are treaba ;
- Bogdan formeaza coalitie cu parintii lui impotriva Mihaelei , ori de cate ori are o problema importanta se sfatuieste cu parintii lui si nu conteaza daca ea e de acord sau nu
- triunghiuri : Bogdan , mihaela si mama ei ; Bogdan, Mihaela si mama lui ;Bogdan, Mihaela si fata;
Relatiile dintre membrii familiei sunt incordate , intre soti fiind un conflict deschis ; se streseaza reciproc invinuindu-se ca relatia nu merge bine ; nu stiu sa comunice : mesajele nu sunt clare , se relateaza o problema si se divagheaza la alta , sunt preponderent acuzatoare
Deci dupa cum se observa , structura familiala este ineficienta , granitele sunt rigide sau difuze,aliantele sunt patologice , la fel si triadele, familia are coeziune si flexibilitate scazute pentru a se putea adapta la stres .

3 . Stabilirea obiectivelor.

Mi-am propus urmatoarele obiective :
- imbunatatirea dinamicii familiale pentru obtinerea unui mediu familial –functional ;
- inlesnirea interactiunii dintre membrii familiei pentru crearea unui climat confortabil fiecarui membru .
- depasirea momentului de criza pentru ca familia sa poata functiona in continuare

4.Planul de interventie
Mi-am planificat urmatoarele etape :
4.1 Alaturarea si acomodarea
Pentru ca terapia eficienta cere provocare si confruntare, familia trebuie sa accepte terapia si sa se simta inteleasa de terapeut . Si cum alaturarea si acomodarea sunt considerate premisele restructurarii , am in vedere faptul ca trebuie sa-i fac sa coopereze , sa construiesc o alianta de intelegere cu fiecare membru al familiei .
In aceasta etapa ma familiarizez cu stilul comunicational al familiei , cu perceptiile familiei ,acord atentie fiecarui membru , il fac sa se simta important , ii felicit pentru faptul ca au constientizat ca au o problema , ca acest lucru constituie un avantaj , e un punct de plecare in rezolvarea ei . Acord o atentie deosebita si copilului , interesandu-ma daca stie unde se afla si de ce .
Tehnici folosite :
Mentinerea- sustinerea comportamentelor specifice sau a verbalizarilor cu scopul cresterii independentei si puterii indivizilor subsisteme sau aliante ; Se manifesta respect pentru parinti care sunt lasati sa-si descrie problemele , dar si pentru copil care nu e fortat sa vorbeasca , ci cand simte el nevoia.
Clarificarea – clarificarea, amplificarea si aprobarea comunicarii familiei pentru a creste increderea membrilor , dar si a subsistemelor familiale .E foarte important ca fiecare sa-si clarifice pozitia fata de problema .
Mimarea - adoptarea stilului de comunicare al familiei si conformarea la nuantele afective ale comunicarii acestora .
4.2 Diagnosticul structural- are loc de-a lungul intregului proces terapeutic constand in observarea tranzactiilor familiale, formularea , testarea si reformularea ipotezelor de lucru
- simptomele pacientului identificat –expresie a paternurilor disfunctionale care afecteaza toata familia
-evaluari preliminare bazate pe interactiunile din prima sedinta, apoi in urmatoarele formularile sunt redefinite si revizuite .
-dezvoltarea de ipoteze structurale rapid, pentru o mai mare eficienta si pentru a nu fi influentat terapeutul : eu primele ipoteze mi le fac de la primul telefon si le validez pe masura ce urmaresc interactiunile familiei .
- atentia se indreapta atat la problemele prezentate de familie cat si la dinamica structurala expusa de familie .
-constientizarea structurii familiei , paternul organizat in care membrii familiei interactioneaza .
- atentie la regulile ce guverneaza in familie, la subsisteme, la granite, triunghiuri, aliante, coalitii.
- construirea hartilor terapeutice

4.3 Restructurarea familiala
Lucrul cu interactiunea , este o tehnica foarte importanta, incat unii psihologi o considera ca etapa a restructurarii .
-Punerea in practica a interactiunilor ce au loc in familie presupune recreerea de catre membrii familiei a interactiunilor referitoare la problema cu care au venit sau la situatii neutre . La o punere in scena se are in vedere : 1) observarea procesului ; 2) modul cum trebuie condus procesul ; 3) conducerea familiei sa-si modifice interpretarea ; 4 ) comentarea a ceea ce a fost gresit si daca e nevoie, familia e indemnata sa continue .
- punerea in scena a diferitelor momente din viata cuplului ( ,, ati putea sa-mi aratati si mie cum decurge acest lucru ? ) ofera o multime de informatii : cat vorbesc fara sa fie intrerupti ; cine ataca : cine se apara ; cine e in centru ; cine-i periferic ,etc .
- cum se comporta copilul in timp ce parintii vorbesc ;
-cine e implicat si cine nu in educatia copilului ;
- Invitand membrii familiei sa-si discute problemele, se acorda atentie felului cum interactioneaza , atentia fiind indreptata pe proces , nu pe continut ;
- prin intrebari circulare incerc sa aflu ce parere are fiecare dintre ei despre ce-l nelinisteste pe celalalt
- incerc reglarea intensitatii ( tehnica ) mesajelor ori de cate ori unul dintre ei ridica tonul
- Scoaterea in evidenta si modificarea interactiunilor-este urmarita atent
- urmaresc tranzactiile problematice ; cu ajutorul tehnicii actualizarea paternurilor tranzactionale , are loc simularea cat mai naturala a interactiunilor dintre membri , pentru ca sa pot observa tranzactiile tipice
- se are in vedere stimularea interactiunilor pentru a realiza cum stau lucrurile : cine urmareste si cine-i urmarit - > modificarea acestui patern (intensitatea )
-reglarea intensitatii este o tehnica la fel de importanta prin reglarea selectiva a actiunii, repetitiei si duratei , tonul vocii, ritm , pauze si este folosita ca terapeutul sa fie sigur ca familia a receptat mesajul despre ce se intampla si se creeaza premisele pentru schimbare .
Sublinierea granitelor –este o tehnica ce presupune intarirea granitelor difuze si permeabilizarea granitelor rigide cu scopul de a stimula interactiunea sanatoasa dintre subsisteme .
- realinierea granitelor se face crescand atat apropierea cat si distanta dintre subsistemele familiei :membrii familiei sunt invitati sa vorbeasca pentru ei insisi , sunt blocate intreruperile , diadele ajutate sa termine conversatiile fara amestecul altora
- asistarea familiei cand aceasta stabileste noi seturi de reguli, cand le renegociaza pe cele vechi ,sau cand stabileste functii specifice pentru fiecare membru , subsistem al familiei incurajarea membrilor familiei sa se confrunte unul cu altul si sa lupte cu dificultatile dintre ei .
- mutarea discutiilor familiei de la perspective liniare la circulare, prin accentuarea complementaritatii .
- cer membrilor familiei sa se ajute unul pe altul sa se schimbe .
Dezechilibrarea ierarhiilor este o tehnica –dupa unii chiar etapa – ce consta in modificarea relatiilor de putere din cadrul familiei , pentru a se ajunge la ierarhia cea mai adecvata .
Aceasta tehnica este necesara pentru faptul ca familia ajunge sa fie blocata intr-un punct mort , pentru ca membrii aflati in conflict se verifica , se echilibreaza unul pe altul . De aceea se are in vedere :
-dezechilibrarea si realinierea sistemului
-realizarea echilibrului si corectitudinii
Escaladarea stresului consta in stimularea tensiunii in familie pentru a o forta sa accepte restructurarea . Se poate realiza pe mai multe cai
- incurajarea conflictului cand se manifesta tinand partea unei aliante impotriva altor membri ai familiei
- blocarea pattern-urilor tranzactionale disfunctionale care servesc la eliminarea stresului din sistemul familiei .


Stabilirea unor sarcini
- am constatat ca sarcinile date acasa sau in timpul sedintelor de terapie au mare eficienta
Sarcinile date sunt de forma : sa urmareasca timp de o saptamana ce ii deranjeaza si ce le face placere si sa-si acorde un timp in care sa discute intre ei pe marginea celor observate ; pentru a realiza apropierea dintre tata si copil , se da ca tema o activitate comuna ; in zilele in care este foarte ocupat sa-si rezerve cateva minute pe care sa le petreaca cu fata si sa-i explice ca-i pare rau ca nu poate sta mai mult , si sa-i dea detalii pe intelesul copilului de ce nu poate sta mai mult . Sa observe ce se intampla .
Formarea competentei –este o metoda ce contribuie la dezvoltarea alternativelor pozitive , functionale , pe care membrii familiei le au , dar nu sunt activate
-se subliniaza ceea ce se face corect
- se evita sa se spuna membrilor familiei ca nu sunt corespunzatori, ci se subliniaza ca sunt competenti atunci cand le reuseste ceva .
-ex . “Va admir pentru rezultatele de la serviciu , iar daca acolo puteti face minuni , am convingerea ca aveti competenta necesara sa gasiti solutii reale si posibile la problemele cu care va confruntati “
Utilizarea simptomului consta in accentuarea, incurajarea sau redenumirea simptomului , cu scopul de a elimina beneficiile secundare inerente ale acestuia .
Utilizarea paradoxului este o tehnica folosita daca familia manifesta rezistenta la interventiile directive , pentru ca s-a dovedit ca schimbarea este facilitata de confuzia creata .
Educarea si ghidarea este o tehnica prin care se poate oferi direct informatii si sugestii despre diferite moduri de comportament . Metaforele terapeutice , contraexemplul ,etc. s-au dovedit eficiente .

5 . In terapia de familie eu lucrez pe mai multe planuri : ( desi parerea multor terapeuti de familie este ca e bine sa lucrezi cu toata familia )
a) La prima sedinta participa toata familia ( toti care locuiesc impreuna), pentru ca sa pot face o evaluare globala a familiei
b) . In sedintele urmatoare lucrez cu cuplul pentru a-l ajuta sa-si rezolve problemele , pentru ca de fapt problemele copilului de aici deriva .
2 . Cateva sedinte lucrez cu copilul , in aceeasi perioada in care lucrez cu parintii , dar separat de acestia
3 .Finalul lucrez cu toata familia, sa vad cum au reusit sa relationeze .
Nota : si cum familia este cea care hotaraste, din partea mea vine doar ca o propunere , ei sunt cei care hotarasc, daca au nevoie sau nu de terapie
Consider ca a lucra numai cu copilul ar fi un esec pentru ca atata vreme cat disfunctiile persista , copilul revine in familie si o ia de la capat .

Pentru finalul terapiei , pentru copil folosesc tehnici pe care le-am preluat de la terapia narativa , si care dau rezultate
-RE-MEMBERING ( Cine crezi ca s-ar bucura cel mai tare de schimbarile tale ?)
- CEREMONIALUL DE DEFINIRE A NOII IDENTITATI
- DOCUMENTELE TERAPEUTICE

Psiholog consilier Familie-Cuplu, Niculina Ciuperca







Niculina Ciuperca, psiholog consilier Familie-cuplu,

De ce este necesara consilierea psihologica in alcoolism

In ultima vreme am primit tot felul de semnale de la clientii mei care au avut probleme cu alcoolul ,care mi-au dovedit ca am avut dreptate . Consilierea individuala facuta inaintea celei de grup da rezultate neasteptate . Si asta pentru ca de fapt alcoolul a fost un substitut al unor carente afective , sau consecinta unor probleme nerezolvate din trecut . Numai dupa rezolvarea problemelor care dusesera la alcool i-a ajutat sa-si descopere resursele pentru a lupta cu acest flagel . Si nu cred ca exista satisfactie mai mare pentru un psiholog decat sa primeasca mesaje de multumire de la familiile carora li s-a redat linistea .
,,Sunt primele sarbatori pe care le-am putut petrece cu bucurie in familie, asa cum n-o mai facusem de ani de zile" imi scrie o sotie, al carei sot a avut probleme cu alcoolul ani de zile . ,,Au fost ani cand eu si copiii eram alungati din casa dupa ce el bea un pahar in plus...nu speram sa mai putem trai linistiti impreuna ...si totusi minunea s-a intamplat.." imi scrie alta .
Deci fratilor se poate ...alcoolul nu-i un dusman ce nu poate fi invins . Sotiile, mamele, surorile , familiile in general pot fi un sprijin important pentru psihologul ce-l ajuta pe individ sa constientizeze ce multe lucruri sunt importante in viata , ca a trai frumos si sanatos este o arta pe care o putem manui cu dibacie. Totul e sa vrem ...Daca altii au reusit , noi de ce nu ?
Psiholog consilier familie-cuplu , Niculina Ciuperca

Consilierea psihologica in alcoolism

Consilierea psihologica in alcoolism
Saptamana aceasta mi-am dovedit inca o data in plus cat de importanta este consilierea psihologica pentru cei care au probleme cu alcoolul .
Am fost cautata la telefon de o sotie disperata de faptul ca sotul ei desi fusese a doua oara la dezalcoolizare si primise in continuare tratament, continua sa bea si arata tot mai rau .
In ziua care a urmat,a venit impreuna cu sotul , care arata groaznic, ajunsese intr-un moment in care nu mai voia sa traiasca . Mai mult chiar avea impresia ca a fost adus de nevasta sa fie certat pentru ca bea in continuare .
A fost surprins ca am facut intai evaluarea psihologica a familiei, fara sa amintesc initial nimic de alcool . Am discutat despre planurile lor de viitor , despre cei doi copii ai lor si despre cat e de important pentru cei mici sa aiba un sprijin din partea bunicilor . Apoi am identificat impreuna piedicile ce i-ar putea impiedica sa le fie bine . Atunci, cu amaraciune in glas a inceput sa-mi povesteasca despre problema lui cu alcoolul , despre cauzele care i-au provocat acest viciu . Unele lucruri si sotia le auzea prima oara , pentru ca marea greseala a sotilor e ca nu stiu sa comunice , iar atunci cand au o problema cauta sprijin la straini si nu la cei apropiati . Am cautat impreuna resurse pentru a trece peste acest obstacol , am identificat si definit piedicile ce l-ar putea impiedica .
Dupa doua ore de consiliere a ajuns la concluzia ca merita sa lupte pentru binele lui, va continua sa -si ia medicamentele , paralel cu sedintele de consiliere, pentru ca-i convins ca-i vor fi un sprijin important pana va putea sa lupte singur .

Divortialitatea un fenomen demografic cu implicatii majore

A . Consideratii generale


In calitate de consilier si psihoterapeut de familie, aceasta tema mi s-a parut de o importanta majora. Si asta pentru faptul ca tot mai des vin cupluri la consiliere afirmand ca sunt la un pas de divort. Fie ca este un act unilateral sau bilateral, in ambele cazuri se produce un sindrom traumatic, care, in functie de robustetea psihica a persoanelor implicate, poate avea efecte majore. Divortul este o despartire de trecut, un fel de declaratie de razboi la adresa propriei memorii, este un moment de pierdere pentru fiecare din persoanele implicate. Mai rau e ca divortialitatea a devenit un adevarat fenomen demografic si de aceea am considerat de datoria mea sa cunosc fenomenul in profunzime, ca sa pot actiona pentru prevenirea lui.


Cea mai clara definitie a divortialitatii mi s-a parut cea de la pag.183 a Dictionarului de Sociologie publicat la editura Babel din Bucuresti, autori Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu:

Divortialitatea este un fenomen demografic ce exprima intensitatea divorturilor intr-o populatie sau in anumite subdiviziuni ale ei.

Divortialitatea are ca indice rata bruta de divortialitate ce se obtine impartind numarul divorturilor dintr-un an la populatia medie si inmultind rezultatul cu 1000. Ca indice global de divortialitate se mai foloseste raportul dintre numarul divorturilor si cel al casatoriilor efectuate in cursul unui an.
In prezent exista o tendinta de sporire a divortialitatii, fapt pentru care se cere studierea atenta a acestui fenomen si a factorilor care o produc ( urbanizarea , modificari in functiile familiei, cresterea gradului de emancipare a femeii, scaderea influientei religiei si a altor elemente legate de traditie, schimbari in atitudinea oamenilor fata de casatorie, cresterea duratei casatoriei ca urmare a sporirii sperantei de viata etc).
Desi in principiu casatoria se incheie pe viata, ea se poate desface prin divort daca exista motive temeinice care au vatamat grav raporturile dintre soti si casatoria nu mai poate continua. Asa cum la incheierea casatoriei este necesar consimtamantul liber al ambilor soti, la desfacerea casatoriei vointa acestora trebuie sa fie luata in considerare. Desfacerea casatoriei nu constituie numai o problema de ordin personal, pentru ca ea intereseaza nu numai pe cei doi soti, ci si societatea. Caracterul social al casatoriei face ca vointa ambilor soti sau doar a unuia dintre ei sa nu poata constitui un temei suficient pentru desfacerea casatoriei, divortul pronuntandu-se numai atunci cand casatoria nu mai poate continua datorita unor motive temeinice. Imposibilitatea continuarii casatoriei se constata de catre autoritatea de stat componenta, statul fiind direct interesat in apararea casatoriei si a familiei, de aceea a reglementat modul in care poate fi admis divortul.
Nu totdeauna destramarea grupului familial se face oficial (pe cale juridica). De aceea este necesar sa facem distinctia intre destramarea oficiala si cea neoficiala a familiei, intre despartirea de drept si cea de fapt. Sunt multe familii, in care, desi cei doi soti nu mai au o viata comuna, din cauza copiilor, a profesiunilor sau altor motive, acestia nu se despart oficial.
Se intalnesc trei tipuri de disolutie maritala:

despartirea in fapt, dar cu locuinta comuna (in tarile mai putin dezvoltate, unde locuinta este o problema);
separarea totala si in ceea ce priveste locuinta, dar fara divort (in tarile dezvoltate, unde locuinta nu e o problema, dar divortul si consecintele prezinta unele dificultati);
divortul (despartirea juridica).

Proportia divorturilor este mult mai mare decat primele doua tipuri de disolutie maritala, dar datele teoretice, ca si cele empirice dovedesc ca acestea au crescut in societatea moderna fata de cea traditionala .
Incepand cu secolul al XIX-lea s-a constatat o sporire a ratei de divortialitate, mai cu seama dupa cel de-al doilea razboi mondial, continuind sa creasca pana in zilele noastre.
Astfel in S.U.A., la 1000 de casatorii numarul de divorturi era in 1890 de 55,6 , in 1910 de 87,4 , in 1930 de 173,9 , in 1950 de 231,7 , in 1959 de 259.
Daca in 1960 la 1.500.000 de casatorii s-a ajuns la 350.000 de divorturi, din 1998, jumatate din casatoriile din SUA ajungeau la divort.
Numarul divorturilor a crescut considerabil si in Franta, Anglia, ca si in toate tarile Europei.
In Romania, rata divortialitatii era de 1,8% inainte de 1960, in 1960 de 2%, in 1965 de 1,1% si dupa 1975 peste 1,5%, rata care cu mici fluctuatii s-a mentinut aceiasi.
In explicarea acestor procente trebuie sa se tina cont de faptul ca romanii sunt implicati in migratie definitiva si pendulatorie ce duce la micsorarea numarului casatoriilor si in consecinta a divorturilor, apoi sa se faca o analiza a structurii populatiei din punct de vedere demografic.
In zile noastre, in intreaga lume sunt comune trei tipuri principale de divort:

divortul sanctiune, prin care unul sau ambi parteneri sunt culpabilizati;
divortul constatare - unde sentinta este data in cazul in care se aduc probe ca cei doi parteneri nu mai convietuiesc de multa vreme;
divortul prin consimtamant reciproc - ambi soti decalara ca sunt de acord cu desfacerea casatoriei.

Desi divortul are implicatii psihosociale semnificative, mai ales atunci cand exista copii, in ultimii ani exista o facilitate a divortului la nivelul intregii planete (mai ales in occident) motivele ajungerii la divort fiind multiple: de la cauze «obiective» (adulter, boala psihica, inchisoare pe viata etc), din vina unuia dintre soti ("nu se ocupa de gospodarie", "lipseste mult de acasa", "nu aduce bani" etc), din vina ambilor soti (nu se mai inteleg), culminand cu asa-numitul divort "fara vina", in care nu trebuie dovedita nici o vina de catre nici o parte.
Divortul "fara vina" adoptat in SUA incepand cu 1970 desi este obiectul multor dispute este sustinut de sociologi si psihologi sociali care argumenteaza ca liberalizarea divortului prin neculpabilizarea nici unuia dintre soti este un castig social si individual-uman datorita faptului ca scurteaza durata procesului, economisindu-se astfel timp si bani si se elimina stresul celor doua parti care nu mai sunt nevoite sa-si dovedeasca reciproc vinovatia.
Prin faptul ca cei doi declara pur si simplu ca vor sa divorteze si nu mai este necesar sa invoce public motivele care i-au determinat sa ajunga la divort, este un mare castig pe linia libertatii individuale si a dreptului la intimitate.
Avantajul acestui tip de divort este faptul ca promoveaza egalitatea si echitatea "virtutea" si loialitatea nu mai sunt rasplatite financiar si nu mai exista obligatia barbatului de a o intretine pe femeie dupa divort. Acum proprietatea comuna este impartita echitabil, iar la acordarea custodiei copilului se tine cont de interesul acestuia.
Divortul "fara vina" are menirea de a incuraja egalitatea intre sexe, barbatul ne mai fiind considerat automat capul familiei, cel ce intretine familia sau femeia, singura responsabila de cresterea copiilor.
Mai mult, el contribuie la accentuarea tendintei de distribuire echitabila a responsabilitatilor si sarcinilor in gospodarie.
Dezavantajele acestui tip de divort constau in faptul ca femeile pierd practic economic, deoarece sunt dezavantajate ca posibilitati materiale (centrarea pe viata casnica, in loc de cea profesionala, inegalitati la salarizare, sanse mai mici la angajare dupa divort…).
Daca in sistemul traditional american sotul divortat primea doua feluri de ajutor financiar: unul pentru ingrijirea si cresterea copiilor (la noi pensie alimentara) si celalalt – alimony – obligatia ca in functie de situatie unul dintre fostii parteneri sa-i asigure celuilalt o viata decenta, prin noul sistem cele doua ajutoare au fost restranse. Sunt voci totusi care sustin ca obligativitatea intretinerii fostei sotii de catre barbat trebuie regandita de la caz la caz (Oster 1987), pentru ca acestora li s-ar cuveni o rasplata pentru nasterea, cresterea si ingrijirea copiilor. Miscarea feminista sustine cuantificarea si recunoasterea legala a muncii femeilor casnice.

B . Cauzele generale ale divorturilor

Analizand relatiile dintre parteneri in cursul separatiei sau divortului, Diane Vaugahan (1986) (pag.164 , Giddens , Sociologie) a constatat ca in cele mai multe cupluri aflate in aceasta situatie, inaintea instrainarii fizice avusese loc o separara sociala. Cel putin unul dintre parteneri pornise pe un alt drum, interesele lui actuale nemaifiind legate de ale partenerului de viata. Desi initial despartirea nu era intentionata, cel afectat incercand fara succes sa-si schimbe partenerul, sa-l aduca pe calea pe care au pornit cei doi, sa-si creeze interese comune, la un moment dat, cand incercarile acestuia esuiaza, se ajunge la concluzia ca relatia este de-acum ratata, iar cei doi nu mai pot avea un viitor impreuna. "Initiatorul" incepe sa devina preocupat de felul in care relatia se dovedeste nesatisfacatoare, acest proces fiind in opinia lui Vaughan opus "indragostirii" de la inceputul relatiei, cand individul se concentra asupra calitatilor celuilalt, ignorand trasaturile care nu-i placeau.
Din materialele studiate si din sedintele de consiliere familiala, am ajuns la concluzia ca se ajunge la divort din urmatoarele cauze (le-am numit generale, pentru ca fiecare cuplu in parte poate avea si motivatii specifice, care tin numai de personalitatea lor, de nevoile lor etc.) :

Pe cat ar parea de paradoxal, viata a dovedit ca in situatia in care cineva se casatoreste din dragoste, fara alte interese, convietuirea nu poate continua cand aceasta a disparut. Sistemul marital fundamentat pe nevoi expresive conduce la o mai mare libertate de dizolvare a cuplurilor decat cele bazate pe nevoi instrumentale (economico - productive, instruirea si profesionalizarea copiilor etc). Schimbarile macro-sociale au dus la crearea independentei individului fata de familie, socializarea si educatia sunt asigurate acum de institutii publice, ca de altfel si sanatatea, iar functia de suport emotional si afectivitate este preluata de grupuri de similaritate, prieteni, colegi, cele necesare traiului nu se mai produc in gospodarie.
Emanciparea economica a femeii constitue o cauza majora a ridicarii ratei divortialitatii. Femeile angajate in munca, au venituri care le ofera mai mare independenta si drept urmare nu mai suporta orice de la sotii lor, iar atunci cand casnicia lor "nu mai merge", ea este cea care intenteaza divortul. Industrializarea, modernizarea si urbanizarea a oferit ambilor parteneri posibilitati de a cunoste si alti indivizi si a stabili legaturi de afectiune, iar in tarile avansate a rezolvat si problema locuintei, care era un impediment in divortialitate.
Democratizarea si liberalizarea vietii sociale de ansamblu au dus la cresterea divortialitatii pentru ca in aceasta faza a avut loc scaderea influentei bisericii si a religiei, "indulcirea legislatiei", normele si obiceiurile traditionale nu mai preseaza ca alta-data.
Mecanismul contaminarii: cuplurile divortate fiind un exemplu pentru ceilalti prin faptul ca si-au rezolvat dificultatile maritale prin despartire legala. Modelul suferintei intr-o casnicie nefericita este inlocuit cu cel de incepere a unei noi vieti dupa dizolvarea mariajului. In zilele noastre s-a schimbat mentalitatea despre divort, care nu mai este vazut ca un esec ci ca o solutie la o situatie critica.
Marirea considerabila a sperantei de viata face ca partenerii sa se intrebe daca merita sa mai duca multi ani povara unei casnicii cu probleme.


C . Factori explicativi specifici ai divortalitatii

1. Variabile de ordin premarital :

scolaritatea : cand scolaritatea sotilor este egala decreste disolutia maritala. In cazul femeilor exista o legatura nonliniara intre scolaritate si divort: femeile cu studii superioare divorteaza in mai mare masura decat celelalte, dar si cele care nu au reusit sa termine un anumit nivel scolar au o posibilitate mare de divort;
statutul socio-economic (in particular venitul) si rata divortialitatii sunt invers proportionale, G.Becker (1991) explica acest lucru prin faptul ca cei din clasele de mijloc si superioare se casatoresc mai tarziu, cand isi fac o cariera. Satutul social al parintilor si mediul de provenienta influenteaza chiar daca cei doi au instructie egala, distanta dintre medii sociale de provenienta producand instabilitate maritala;
varsta de casatorie – cu cat este mai mica, cu atat posibilitatea de divort este mai mare;
rasa si etnia – exista tendinta ca mariajele interetnice sa fie mai putin stabile;
religia: divortul in cadrul celor care frecventeaza aceste servicii, este diminuat.


2. Efectul variabilelor de investitie
S-a constatat ca locuinta, bunurile, copiii si investitiile de ordin psihologic au influenta asupra ratei divorturilor.
Investitiile psihologice (atasament, sentimente, grija fata de ceilalti membri ai familiei) au mecanisme si efecte asemenatoare investitiilor economice. Pe cei care sunt anagajati mai mult intelectual si emotional ii costa mai mult despartirea, de aceea atunci cand se percep neintelegeri grave si o eventuala ruptura, cuplurile nu se angajeaza psihic in prea mare masura.
Atitudinea fata de divort: cei cu atitudine negativa vor divorta mai greu. Atitudinea fata de divort este corelata cu religia si socializarea: exemplu la americani rata divortialitatii este mai scazuta la catolici, decat la protestanti ( G.Becker , 1991).

3. Factorii pietii (fortei de munca si maritale) sunt reflectate in statutul socio -economic al sotilor.
Daca sotia este angajata in munca apar determinatii multiple: independenta data de castig, schimbarea rolurilor traditionale in familie, orele de munca ale sotiei pot afecta nivelul de satisfactie al sotului. In ceea ce priveste statul socio-economic al sotului, studiile efectuate au relevat ca nu nivelul absolut al statutului afecteaza divortul, cat schimbarile lui rapide. Sunt predispuse la divort cuplurile in care sotul este somer sau castiga mai putin, castigurile mai mari ale acestuia consolidand familia.

4. Integrarea sociala, vizeaza rezidenta, gradul de implicare in retelele de parentalitate (rude), de prieteni si colegi, in comunitate in general. Asupra indivizilor puternic integrati social se exercita presiuni sociale si morale in favoarea familiei integrate, franandu-se astfel divortialitatea.

D . Consecinte ale divortialitatii


Desi conceptia despre divort s-a schimbat mult in societatea contemporana, divortul ne mai aparand ca un esec, ci ca o solutie si un inceput pentru o viata mai buna (consecinte pozitive). realitatea dovedeste ca acesta are si multe consecinte negative.

Consecintele negative pot fi atat la nivelor celor doi parteneri , cat si asupra copiilor.

a) La nivelul celor doi parteneri, acestea depind de mai multi factori: daca exista sau nu copii, de investitiile facute in casnicie, de cine si din ce motiv a fost intentat divortul, de valoarea partenerilor pe piata erotica si maritala, de densitatea retelei de rude si de prietenii celor doi soti. De obicei prin divort copii raman la mama, costurile materiale fiind mai mari pentru aceasta, in timp ce costurile psihologice fiind mai mari pentru tata (cei care au un simt moral ridicat).
Potrivit lui Strong , De vault , Stayad (1998) femeile ramase singure cu copiii dupa divort decad economic , din urmatoarele motive :
1. capacitate de castig mai mica (in timpul casniciei a lucrat mai putin) , apoi trebuie sa se ocupe si de copii ;
2. lipsa suportului din partea fostului sot ( multi nu se achita de obligatiile pentru copii) ;
3. ajutor neindestulator din partea statului, a societatii in ansamblu.
Mama se simte mai totdeauna incarcata de responsabilitati, pentru ca rolul sau prescris social, este sa fie prima persoana care sa dea socoteala de educatia si buna purtare a copiilor. Interesant este ca in acelasi registru al mentalitatii colective, tatal pare a nu avea prea multe responsabilitati, atata vreme cat se admite ca pensia alimentara (atata cata este in raport cu salariul minim) este suficienta pentru a-l suplini in responsabilitate.
Am constatat cu durere comportamentul standard al parintilor : mama se sacrifica , tatal o tuleste spre urmatoarea halta a vietii sale ; mama nu are de ales , tatal alege mai totdeauna libertatea .

b ) Consecintele asupra copilului
Copilul se simte eliminat din aria centrului de interes al familiei, reactioneaza, isi pierde increderea in parinti, se simte lipsit de protectia implicita pe care i-o ofereau acestia si se vede pe sine ca abandonat, slab si vulnerabil in fata unei vieti din care a luat cunostinta doar cu partea intunecata. Trauma divortului parintilor este ampla si se poate dezvolta impredictibil. Nici unul din parinti nu isi recunoaste culpa, fapt care repercuteaza asupra inteligibilitatii pentru copil a propriei situatii. Situatia devine si mai dramatica atunci cand copilul este pus sa aleaga intre mama si tata. Copilul nu este o fiinta rationala, pentru ca nici parintii nu sunt. El va fi de partea celui care-i ofera mai mult sau mai concret. Iar instanta e obligata prin lege sa consemneze partajul afectiv al copilului.
Cele mai importante consecinte s-ar putea sintetiza in:
- tendinta de stigmatizare a copilului cu parinti divortati (mai mare in societatile traditionale);
- efecte psihologice in legatura cu identificarea de rol de sex si formarea unor atitudini fata de familie si munca;
- fenomenul de supraprotectie materna la baiatul ramas cu mama.
Investigand efectele divortului asupra copilului s-a ajuns la urmatoarele concluzii: (Petru Ilut, 2005)
- In cazul in care dupa divort copilul continua sistematic si pozitiv sa interactioneze cu celalalt parinte nu exista diferente pentru profilul psihocomportamental al copilului cu un parinte si cel din familia biparentala;
- Stima de sine a copilului este afectata mai mult ( negativ ) la familiile cu conflicte decat la cele comportamentale. Ca familia monoparentala sa functioneze bine , intre parintii divortati nu mai trebuie sa existe conflicte;
- Comportamentul social (antisocial) al copilului si performantele sale scolare nu sunt afectate radical de lipsa unui parinte, in particular a tatalui;
- Facand insa comparatie intre copii biparentali si monoparentali se observa ca ultimii au performante scolare mai slabe , in cazul lor existand si cazuri mai multe de devianta;
- Impactul negativ al divortului asupra copilului depinde de mai multi factori:
- gradul de conflictualitate al familiei care s-a destramat:
- sanatatea mintala a parintilor;
- densitatea retelei sociale a actualei familii a copilului;
- varsta pe care a avut-o copilul la divort.
In afara de sugari si copii mici care inca nu constientizeaza ce se intampla , pentru copii separarea este perceputa ca pe un fenomen extrem de neplacut: sunt ingrijorati ca nu stiu ce se va intampla cu ei daca isi vor mai vedea bunicii si rudele parintelui care nu mai sta cu ei, daca trebuie sa schimbe scoala si locuinta etc.
Unii isi asuma vina despartirii parintilor, altii ii invinovatesc pe parinti: pe tata care pleaca, pe mama care l-a facut sa-si paraseasca familia.
- Pentru copiii din familia in care exista diferite forme de violenta, divortul reprezinta o eliberare. De multe ori din exterior este vazuta despartirea ca o eliberare dar in sufletul copiilor ramane ca o amaraciune pentru tot restul vietii.
Cu toate ca sistemul juridic lucreaza conform principiului ca-i mai bine pentru copil , el rezolva doar partial situatia , mai ales cu privire la litigiile legate de custodia si intretinerea copiilor . Pentru acest motiv s-a cazut de acord pentru binele persoanelor implicate , mai ales pentru copii sa functioneze institutia numita medierea divortului formata din persoane specializate (asistenti sociali , consultanti si terapeuti maritali ) ce au drept sarcina asistarea cuplului in timpul si dupa proces pentru a-si rezolva problemele personale , juridice , legate de custodia si intretinerea copiilor .

c ) Consecinte asupra parintilor celor divortati
Divortul are in general consecinte negative si asupra parintilor celor divortati pentru ca se perturba relatiile bunici-nepoti, relatii in care a fost investita multa activitate, apoi acestia sunt supusi presiunii psihologice a rudelor si cunostintelor.
- Cum poti trece peste aceste momente dificile ?
Este nevoie de multa intelepciune sa poti trece peste astfel de momente , sa acorzi importanta reala separarii provocate de divort, sa intelegi ca separarea este inevitabila atata vreme cat cel de langa tine nu te mai vrea partener.
Partenerii trebuie sa inteleaga ca desi separati, au datoria atat fata de societate cat si fata de tinerele vlastare ca acestia sa creasca normal incat sa poata construi la randul lor o societate normala.
Asa cum sustine si A.Giddens in "Sociologie, pag.164 este extrem de dificil de trasat o linie de demarcatie intre avantajele sociale si costurile nivelului ridicat al divorturilor. Atitudinile mai tolerante inseamna ca unele cupluri pot pune capat unei relatii nesatisfacatoare fara sa infrunte ostracizarea sociala. Pe de alta parte, destramarea casatoriei este aproape intotdeauna insotita de un stres emotional si poate crea dificultati financiare pentru una sau ambele parti.”
Se poate interveni asupra fenomenului de disolutie a familiilor ?
Raspunsul este da, in situatia in care sunt identificati factorii care duc la disolutie, la esec, dar si cei care consolideaza o familie si asigura succesul functionarii ei.
In revista "Calitatea vietii", anul 10, nr.1-2 /1999 , p.3-41 , Georgeta Ghebrea Conferentiar Doctor
Universitatea Bucuresti evidentiaza "factorii ce afecteaza stabilitatea cuplului" si surprinde limitele in care stabilitatea cuplului este favorizata .
Astfel ,avem factori ce favorizeza stabilitatea cuplului:

Diferenta de varsta dintre soti in limite normale-4 ani;
Perioada de cunostinta dinainte de casatorie – minim 2 an;
Prezenta copiilor si un ajutor adecvat din partea statului ar duce la ameliorarea a doua probleme sociale: prabusirea natalitatii si cresterea divortialitatii;
Interactiunea din cadrul cuplului, reprezinta un factor cheie al stabilitatii familiei;
Abilitatea relationala permite sotilor sa gestioneze conflictele, fara a afecta stabilitatea familiei;
Urmatorii factori predispun la instabilitatea cuplului:
Venituri mai mari obtinute de sotie,in comparatie cu sotul;
Modelul familiei de origine-conflictual sau protector;
Relatiile sexuale premaritale , pot genera mai usor insatisfactie sexuala;
Relatii tensionate cu familiile de origine;
Primii doi ani de casatorie, constituie o perioada de risc, daca abilitatile relationale nu sunt consolidate;
Recasatoririle au o probabilitate redusa de supravietuire;
Standardul economic redus;
Gelozia;
Adulterul;
Consumul exagerat de alcool;
Distributia inechitabila a responsabilitatilor in gospodarie;
Cuplurile aflate in dificultate, e bine sa apeleze la consilierea familiala, care-i ajuta sa depisteze factorii ce declanseaza problemele familiale, sa constientizeze problema si sa depuna efort pentru rezolvarea ei.

BIBLIOGRAFIE

1. Anthony Gidens – Sociologie , Editura BIC ALL,Bucuresti , 2001
2 . Petru Ilut - Sociopsihologia si Antropologia familiei , Editura Polirom ,
2005
3 . Elisabeta Stanciulescu , Sociologia educatiei familiale ( volumul I si II ) ,
Editura Polirom , 2002
4 . Georgeta Ghebrea –Factori ce afecteaza stabilitatea cuplului marital ,
www.iccv.ro/romana/revista/rcalvit/pdf
5 . Georgeta Ghebrea - Regim politic si viata privata ( familia si politica
familiala in Romania ), Universitatea Bucuresti , 2003
6 . Maria Voinea – Sociologia familiei Editura Universitara Bucuresti , 1995
7 . Xenia Costa-Foru –Cercetarea monografica a familiei , Editura Tritonic,
Bucuresti , 2004
8 . Catalin Zamfir , Lazar Vlasceanu (coordonatori) Dictionar de sociologie ,
Editura Babel , Bucuresti , 1993


- psiholog Ciuperca Niculina

O zi din viata mea

Mi-au trebuit cateva zile de gandire pentru a putea asterne pe hartie „O zi din viata mea ”. Si asta pentru ca fiecare secunda , fiecare minut , fiecare ora , fiecare zi din viata mea mi se par la fel de importante , pentru ca ma apropie tot mai mult de indeplinirea unui vis , pe care l-am urmarit toata viata ..... ( la 53 de ani am gasit in mine forta necesara de a o lua de la capat intr-un domeniu fascinant, acela al consilierii psihologice ).
Ma ajuta mult faptul ca toata viata am fost alaturi de oameni , le-am ascultat pasurile , i-am sprijinit la nevoie , le-am dat un sfat cand mi-au cerut . Ma ajuta si incurajarile celor care m-au cunoscut luand-o de la zero in alte doua domenii de activitate , unde am ajuns sa fac performanta , gasesc resurse in zecile de blocuri construite pe comenzile mele pe vremea cand lucram in constructii .
Si daca tot trebuie sa aleg o zi , o aleg pe cea de luni, 29 Octombrie, pentru ca e inceput de saptamana , asa cum si pentru mine inseamna un nou inceput . De astazi , in cabinetul meu de psihologie , pe langa activitatea de consiliere familiala incep alte doua activitati : cea de psiholog clinician si cea de psihologia muncii si organizationala . Tot ce construiesc astazi sunt convinsa ca are o fundatie solida , construita cu migala in ani de zile , in care am pus inainte de toate dragostea fata de oameni , nevoia de a-i ajuta sa treaca peste momentele dificile ale vietii .
Dupa 32 de ani de munca in doua activitati importante , imi place sa cred ca am luat cea mai buna decizie . Simt ca aceasta noua profesie a mea , nu este numai un loc de munca , ci o misiune ce imi armonizeaza convingerile , valorile , actiunile , si-mi dau sentimentul propriei identitati .
..........................................................................................................................................
Asadar , e dimineata....orele 6.00...suna alarma ...dar nu prea mult , pentru ca o opreste sotul ca eu sa ma mai pot rasfata cateva minute in patul cald , pentru ca seara m-am culcat destul de tarziu . A trebuit sa scriu ceva pentru un site de dezvoltare personala pentru studenti , sa raspund unor mesaje , sa-mi adun materiale pentru lucrarea de Dizertatie ( mai fac un master „Familie si societate , pentru ca fiind licentiata in Sociologie- Psihologie” acesta acopera ambele profesii , simt ca ma implineste si-mi aduce cunostinte de care ma pot folosi la nevoie ) .
Sotul deschide televizorul...” poate o sa spuna ceva despre vreme”....oricum , mie nu-mi pasa daca ploua sau e soare , daca-i cald sau frig , pentru ca-n sufletul meu e o primavara vesnica...ma bucur de rasaritul soarelui , de razele lui blande , dar sunt la fel de bucuroasa si atunci cand stropii de ploaie imi mangaie fata .
Starea aceasta de bine vine din interiorul meu , pentru ca ma simt un om implinit , atat ca sotie ( am 31 de ani de casatorie) si mama (am trei baieti de 19,21 si 27 de ani de care sunt foarte mandra ) , cat si in profesie, unde in sfarsit fac ceva si pentru sufletul meu ... Consider falsa si artificiala parerea unora ca statutul de sotie si mama e incompatibil cu profesia . Daca iti doresti cu adevarat , nimic nu-i imposibil de realizat . Mi-au dovedit-o din plin anii petrecuti alaturi de familie . Important e sa existe o comunicare perfecta , copilul sa stie ca are un umar pe care se poate sprijini la nevoie , ca are in parinte un prieten caruia sa-i poata marturisi greselile fara teama de-a fi persecutat .
Si iata ca si dupa 31 de ani de casatorie ne bucuram de clipele petrecute impreuna , diminetile noastre fiind un adevarat ritual . Dimineata pentru noi e speciala , pentru ca e singura masa pe zi pe care o luam si cu baietii (doi dintre ei , pentru ca cel mare e deja la casa lui ), pentru ca in restul zilei avem programe diferite . Savurand cafeaua de dimineata , mai povestim de una , de alta , mai facem planuri , ne consultam in problemele importante , baietii povestesc ce-au mai facut , ce-i preocupa , ce au in program, etc .
La 7,30 incep programul la serviciul meu dintr-o intreprindere de stat la care sunt nevoita sa mai lucrez o vreme , in paralel cu activitatea din cabinetul psihologic pentru ca de banii de aici ma folosesc la cumpararea unor teste psihologice ( ale caror preturi sunt exorbitante fata de castigurile psihologilor) , carti , ma ajuta sa merg la cursuri si seminarii de specialitate . Mai mult decat atat , de acest serviciu ma leaga 17 ani in care am pus suflet , am facut tot ce-a depins de mine , dar am facut totul in spiritul datoriei , n-am simtit niciodata sentimentul pe care-l am cand intru in cabinetul de psihologie , unde am creat o atmosfera calda , primitoare .
De la 7,30 la 15,30 sunt la acest loc de munca, unde situatiile curg ca pe banda, nu termini una ca vine alta , dar practic timpii de executie s-au micsorat , pentru ca acum am alta experienta , am ore de dezvoltare personala care ma ajuta sa trec peste momentele dificile , apoi cursurile de practician si master NLP ma pun intr-o alta perspectiva in fata oricarei situatii .
Nimic din ce se intampla aici nu-mi aduce satisfactia pe care mi-o aduc orele petrecute in cabinet . Acum devin alt om , nu simt oboseala ,cand vad clientul constientizandu-si problemele si trezindu-se in el dorinta de - a le rezolva , de-a reusi sa treaca peste obstacolele care-l impiedica sa fie multumit .
Faptul ca intr-o familie e iarasi armonie , iar clienta vine sa-mi multumeasca , ca un copil a constientizat ca parintii sunt cei care-i vor binele, si nu prietenii care-l dusesera in strada si se intoarce in mijlocul familiei , ca un barbat a reusit sa inteleaga de ce toate femeile din viata lui il parasisera si-a gasit resursele necesare schimbarii , imi dovedesc faptul ca sunt pe drumul cel bun . Poate satisfactia ca am facut ceva pentru oameni imi da energie si desi dorm putine ore pe noapte, nu ma simt obosita .
Ma intorc de la cabinet in jurul orei 22 , dar ma simt mai odihnita decat dimineata , si inca doua ore , in timp ce masina de spalat functioneaza , fac mancare, apoi raspund la mesaje , mai citesc cate ceva .... Sunt insa zile in care sotul si baietii ma asteapta cu mancare calda , cu tot felul de surprize culinare si-atunci multumesc lui Dumnezeu ca mi-a daruit asa familie .
Ma culc in jurul orei unu , facandu-mi mustrari de constiinta ca n-am avut timp mai mult pentru familie , dar sunt multumita ca dandu-le fiecaruia o oarecare autonomie si responsabilizandu-i , i-am crescut ca pe niste barbati adevarati care vor sti sa aprecieze munca , sa-si respecte nevestele si sa nu le fie greu sa participe alaturi de ele la treburile casei .

Abordarea psihoterapeutica a familiei alcoolicului

Una din greselile intalnite in terapie este concentrarea asupra schimbarii individuale, omitandu-se faptul ca familia poate fi un factor decisiv al schimbarii .
De aceea terapeutii de familie recurg in primul rand la identificarea si evaluarea sistemica a familiei, pentru ca functionarea globala si sistemica a familiei poate influenta functionarea fiecarui individ in parte .
Terapeutul de familie identifica acele patternuri care functioneaza in sistemul familial si care submineaza incercarea alcoolicului de a-si schimba comportamentul .
Un model de abordare psihoterapeutica e cel propus de Gerald Benett in 1989 si care se bazeaza pe elemente de terapie strategica si structurala de familie .
Ca element de terapie structurala, ierarhia existenta in familie are o importanta majora acolo unde nu este pastrata creandu-se un dezechilibru .Obiectivul terapeutului este de a actiona in functie de acest dezechilibru .Alaturi de terapia de familie structurala se foloseste cu succes terapia de familie strategica pentru ca dependenta de un anumit drog ( in cazul nostru de alcool)este vazuta ca un simptom care mentine homeostazia sistemului familial . Acest simptom este vazut ca fiind modalitatea familiei de a evita schimbarea . Interventia terapeutului consta in intreruperea cercului vicios care se creeaza ajutand familia sa se reorganizeze .
Terapia propriu zisa consta in :
- angajarea familiei in tratarea consumatorului
- acordul alcoolicului este foarte important de obtinut
-fixarea unei intalniri cu intreaga familie .
- terapeutul telefoneaza familiei de fata cu consumatorul de alcool , pentru ca de multe ori acesta refuza sa implice si familia in terapie

Evaluarea
Tehnicile de evaluare constau in identificarea motivelor care au dus la alcoolism , amanunte legate de debut , modalitatea prin care alcoolul a intrat in obisnuinta, identificarea relatiilor apropiate alcoolicului, ce intretine starea de fapt , detalii si proceduri legate de tratament,identificarea oricarui element care poate da informatii despre relatia client-familie .
Folosirea genogramei poate fi relevanta pentru aflarea unor mecanisme legate de consumul de alcool care se repeta in familia acestuia .
Inceputul terapiei tine cont in primul rand de modul cum este afectata familia .
Este foarte important sa se lucreze pe relatia cu parintele de acelasi sex . Se negociaza sarcini specifice cu care trebuie sa se puna de acord amandoi .
Consumatorul de alcool se poate dezintoxica acasa sau intr-un centru de dezintoxicare , perioada care poate declansa o criza familiala , terapeutul avand un rol important in rezolvarea rapida a acestei crize pentru ca este nevoie neaparat de suportul familiei . In situatia in care familia ajunge sa se dezintegreze , pacientul poate face o recadere. Terapeutul asista familia sa treaca peste criza , astfel ca progresul pacientului sa nu fie sabotat .
Schimbarea trebuie urmarita pas cu pas, prin toate fazele prin care trece pacientul :
* Faza de precontemplare
Schimbarea motivationala este sustinuta de ceea ce se intampla in viata clientului. Anumite evenimente de viata pot precipita schimbarea .
* Faza de contemplare .
Este foarte important sa fie constientizat clientul ca are o problema . Clientul este adus in situatia in care conflictul este trait foarte intens .
* Faza de actiune
In aceasta faza are loc luarea deciziei de a-si schimba comportamentul . Terapia este orientata catre punerea in discutie a automatismului comportamentului de consum, a circumstantelor in care are loc consumul de alcool si a situatiilor de risc crescut .
* Faza de mentinere
Acum se consolideaza comportamentul de schimbare ,schimbarile in stilul de viata fiind foarte importante . Se descopera alte nevoi, modalitatile de a le satisface , noi modalitati de a petrece timpul liber .
* Recaderea poate avea loc atnci cand se face centrarea pe evitarea provocarilor in loc sa se faca centrarea pe modalitati alternative de raspuns .

Psiholog consilier Familie-Cuplu , NICULINA CIUPERCA
Cabinet individual de psihologie, Bucuresti, cartier Crangasi,Str. Ceahlaul 22 Bloc 104,ap.5. Telefon 0724878966

Ipostazele feminitatii in antichitate

Rememorarea unor ipostaze ale feminitatii in aceasta perioada in care de multe ori se pune la indoiala inteligenta femeii si rolul important pe care aceasta il are in societate, are rolul de a dovedi ca femeia este mult mai complexa decat se crede, ca are o multitudine de fatete pe care le poti cunoaste numai dandu-ti timp s-o studiezi cu adevarat , ca e si blanda daca o apreciezi cum se cuvine , dar si apriga la manie , cand ii incalci teritoriul .
“Lucrarea de diploma a lui Dumnezeu la examenul de estetica”-cum o numea Vasile Ghica –sau “caierul gandirilor “, “trimisa Cerului a tot creatoare...a ei este opera invizibila” cum o numea Prentice Mulford in “In zarea nemuririi “, nu este totdeauna o fiinta slaba, victima a fiziologiei ei , cum lasa sa se inteleaga George Calinescu in Enigma Otiliei.
Analizand cateva din ipostazele feminitatii din antichitate , avem surpriza ca multe din ele sa fie copie la indigo cu multe din zilele noastre.
Astfel , Antigona , simbolul femeii puternice, pastratoare a traditiei cu orice pret poate reprezenta cu succes pe multe din femeile familiilor traditionale romanesti . Ea are taria sa infrunte porunca lui Creon pentru a-l ingropa pe Polynikes , cu toate ca stie ca acest gest poate s-o coste chiar viata , pentru ca traditia cere ca orice mort sa fie ingropat , indiferent ce-ar fi facut in timpul vietii ( Polynikes intors din surghiun urzise gand rau impotriva tarii si a neamului sau ) . Ipostaza ei de sora nu-i permite sa treaca nepasatoare pe langa fratele lasat prada pasarilor si cainilor sa-l sfartece.
Desi se dovedeste pana la urma a fi de partea ei , Ismena , sfioasa ei sora , speriata de sfarsitul tragic al parintilor si fratelui , o sfatuieste sa se gandeasca ce ,, cumplit sfarsit “le poate pandi , cuvintele ei sintetizand conditia femeii in raport cu a barbatului puternic : ,,sintem femei / si pe barbati a-i infrunta nici ca putem /Mai tari is cei ce carmuiesc si vrerii lor / Se cade-a ne pleca...”
Antigona impresioneaza prin pozitia demna pe care o afiseaza in fata lui Creon in momentul aducerii ei de paznicul ce-o prinde incercand sa-si ingroape fratele : ,, nici macar o tresarire-avu atunci” ; ,, n-a tagaduit nimic “. Nu-si ascunde fapta , ci recunoaste ca ,, faptasa-s eu , nu ma codesc nicicum s-o spun ! ........Stiam ca doar porunca-ti auzit-au toti “. Mai mult chiar , ea-l infrunta , sustinand ca cei din jurul ei admira ce-a facut , dar tac ,, chitic “ de frica .
Conform preceptelor biblice , Antigona sustine ca ,, al vieti-mi rost e sa iubesc, nu sa urasc”.
Pe cat de puternica e Antigona si hotarata a-l infrunta pe Creon , pe atat de sensibila e Ismena , pe al care-i frumos obraz ,, e lacrimi si jale “, dar dragostea de sora o face sa exclame : ,,De-ar fi sa mori , cum oare viata-as mai iubi ?
Urmarind reactiile Antigonei cand este amenintata ca va muri , n-am putut sa nu fac o paralela intre comportamentul ei si-al ciobanului din Miorita . Pe cat de senin isi asteapta moartea ciobanasul care stia ca va ramane in mijlocul naturii vegheat de tot ce-i era mai drag lui , pe atat era de indurerata Antigona , al carei mormant urma sa fie ,, sapat in scorbura de stanci “ unde nu avea sa mai vada nici un prieten : ,, si nimeni m-o plange si-s fara / Prieteni si far a cununie si raza / Cea sfanta de soare eu n-oi mai /vedea-o vreodata “... Singura alinare e ca porneste spre mortii ei, acolo unde se va intalni cu mama, tatal si fratele ei si credinta ca ,,cei buni “ vor aprecia gestul ei .
Pentru ea ipostaza de sora e foarte importanta si nu se sfieste s-o arate : ,, Ca sot de-as fi pierdut , un altu-as fi aflat ! / Copilul de-mi pierdeam , copil c-un alt barbat / As fi avut !Dar frate cum as mai avea ? “ Regreta numai ca moartea o va gasi fara sa se fi implinit ca sotie si mama , de-a nu fi reusit sa parcurga toate etapele ciclului vietii . Apare aici ideea ca moartea e un lucru firesc, daca apare atunci cand omul si-a desavarsit rostul pe pamant. Tocmai de aceea este indurerata , pentru ca: ,, Ma duc spre mormant, fara nici sa fi stiut / De-al nuntii drag desfat ./ Nici sot eu n-am avut / Nici prunc n-am alaptat !
Trebuie remarcata deasemenea ,desi aparitia ei e de scurta durata si Evridike , mama devotata , care neputand supravietui fiului ei , sfarseste prin a-si curma viata .
Daca Antigona lui Sofocle este o femeie puternica , demna , cu spiritul dreptatii, care-si accepta destinul nemeritat , Medeea lui Euripide e razbunatoare , nu precupeteste nimic sa-si atinga scopul, nu iarta pe cei care o umilesc, se razbuna chiar pe proprii copii pentru ca-i inselata de sot . Din moment ce sotul ei Iason isi incalca juramintele si ,,se leagana-n culcus regal , casatorit /c-o fata , os din Creon , domnu-acestei tari “ , devine ,,....surda precum stanca , precum valu-n mari / Naintea prietenilor sai ce-o dojenesc .” De dragul lui Iason isi ucisese fratele ,de aceea nu-i poate ierta comportarea de-acum si-ncepe sa-l blesteme : ,, pe el si pe soata , sa-i vad / sfaramati in palat...”
Furia ce-a cuprins-o fata de Jason i-a intunecat mintile, i-a facut sa-i dispara chiar si instinctul de mama ( pe care stau si ma-ntreb daca l-a avut vreodata, gandindu-ma la Evridike care nu poate supravietui mortii fiului in timp ce Medeea ii ucide cu propriile maini ) .
Nici o femeie in ipostaza de mama nu ar fi in stare sa adreseze copiilor ei asemenea vorbe grele : ,,copii blestemati , din trupu-mi cumplit , / De-ar fi sa muriti cu Iason la rand /Locasul acesta de s-ar narui !”.
Discursul ei in fata corului de femei pare o razvratire nu numai impotriva sotului , dar si a destinului, pentru ca ,, din tot ce-i inzestrat cu viata si cu gand / Femeile sunt neamul cel mai obidit “........as vrea de trei ori sa ma lupt / cu scut in loc sa am o data de nascut “.
Pare revoltata si impotriva institutiei casatoriei care nu permite femeii sa-si alunge sau paraseasca sotul , impotriva institutiei zestrei , dar si impotriva parintilor care nu o invata pe fata cum sa se poarte cu sotul sau . Discursul ei pare sa aminteasca de asociatiile feministe de mai tarziu .
Cand e incoltita cu surghiunul de catre Creon , stie sa disimuleze pentru a-si pune in aplicare planul .
Femeie mandra , refuza ajutorul pentru drum oferit de Iason : ,,La cunoscutii tai eu n-am sa cer salas. Nu iau pomana ta . Nimic nu-mi darui / Ca nu e spornic darul celui pacatos .”
Dupa ce se desparte de Aigeus , regele Atenei care-i promite ajutor , concepe un plan in care sa-i ucida pe Iason si sotia sa , precum si pe Creon , jucand in fata lui Iason rolul femeii spasite cu un talent actoricesc demn de o mare actrita . Cununa de aur si valul de aur trimise miresei prin copii sunt otravite , lucru ce dovedeste ca Medeea este tipul razbunatoarei extreme , care nu-i lasa cale de ales dusmanului . Mai mult chiar, de mana ei mor proprii copii.
Nu totdeauna soarta femeii a fost conform meritelor si dorintelor sale . Uneori s-a aflat intr-o ipostaza dureroasa asemeni ,, troienelor” lui Euripide .Dupa ce ti-e dat sa gusti din nectarul vietii , e groaznic sa te vezi in postura de femeie rapita in urma razboielor de cucerire, si Euripide a surprins cu maiestrie ,,vaietul femeilor menite prin sorti unui stapan “.Tabloul e sumbru :in corturi stau inghesuite roabele capitanilor ostirii , Hecuba e ,,culcata langa porti “varsand siroaie de lacrimi , Polyxene ,,jertfita pe mormantul lui Ahile “, ,,Casandra luata cu sila , ca sotie de taina “ de Agamemnon ,care fusese sagetat de iubirea pentru ,,fata cu duh divin “, Andromaca luata ca ,,prada” de feciorul lui Ahile .Chiar si-n aceste momente ,Hecuba gaseste resurse sa-si ridice moralul: ,,Sus, urgisito, capul ti-l ridica / De la pamant, si umerii........Indura cu tarie schimbatoarea ursita “... Apoi incearca sa le incurajeze si pe celelalte : ,, Nu e acelasi lucru, o copila / A fi-n lumina zilei si-a fi mort / Caci moartea e nimic .Vietii / Ii mai raman nadejdi .”
E de mirare ca Andromaca gandeste ca femeile nu au acces la intelepciune , sau poate starea in care se afla o face sa confunde intelepciunea cu forta. Astfel pe ea ,,Intelepciunea care nu-i lasata femeilor / au pus-o la-ncercare / In casele lui Hector/......nauntrul / Camarii mele nu lasau sa intre / Palavra femeiasca, cumpatul / Mi-era invatator...../Tacuta limba , chip placut aveam “ Ea este tipul sotiei devotate ce nu poate suferi ,, pe aceea / care, de langa sotul ei trecand / In alt culcus , iubeste pe un altul “.
Femei frumoase au fost in toate timpurile, dar parca frumusetea Elenei lui Menelau le intrece pe toate , pentru ca ,,rapeste ochii barbatilor , darama / Cetatile si casele / Le pune foc .Cumplite / Sunt farmecele sale “ ( Hecuba despre Elena in ,,Troienele “) .
Dar pe langa atatea simboluri feminine , grecii au avut si un simbol al castitatii si fidelitatii conjugale in persoana Penelopei, sotia lui Odysseus si mama lui Telemachos .In indelungata absenta a sotului, asaltata de petitori , incepe sa teasa o panza la terminarea careia ar fi urmat sa se marite cu unul dintre ei . Ea este si o femeie vicleana, pentru ca ce tesea ziua , destrama noaptea si daca nu ar fi avut noroc de intoarcerea sotului, probabil ar fi fost pedepsita
Am lasat la urma personajul feminin Pandora , desi este femeia primordiala a lumii ,pentru ca in ea salasluiesc mai multe simboluri .Creata din porunca lui Zeus de Hephaistos si Athena , zeul a vrut sa i-o dea de nevasta lui Prometheus dupa furtul focului ,in semn de ironie
Respinsa de Prometeu , Pandora in ipostaza de seducatoare , reuseste sa-l seduca pe fratele acestuia Epimetheus , care se insoara cu ea . Darul ei de nunta de la zei , asa zisa ,,cutie a Pandorei “este deschisa de Epimetheus care umple lumea cu toate relele , munci istovitoare si molime ducand chiar la intinarea nobilei semintii a oamenilor . Potrivit legendelor, la inceput barbatii traiau fara femei, crescand din pamant ca cerealele .Nu cunosteau oboseala , suferinta sau batranetea .Mureau tineri ,intr-o liniste perfecta , ca in somn .Deranjat de acest bun mers al lucrurilor pentru muritor , dar si voind sa se razbune pe Prometeu, stapanul Olimpului decide sa intervina in aceasta pace si liniste a oamenilor muritori , trimitandu-le o geniala si malefica momeala .
In viziunea lui Hesiod, ea este un simbol al eternului feminin si in acelasi timp alegoria razbunarii lui Zeus pentru rapirea focului . Daca Prometeu o respinge, e numai din mandria de a nu primi nimic de la Zeus, care ,,in locul focului a zamislit un rau destinat oamenilor ; din vointa Cronidului vestitul Faur a framantat din tarana o fiinta aidoma unei fecioare preacurate “, iar alti zei o perfectioneaza : Hephaistos ii da glas omenesc , Aphrodite frumusete, patima , putere de seductie , Athena o imbraca in alb daruindu-i cingatoarea sa si punandu-i pe frunte o diadema lucrata tot de Hephaistos , iar Hermes o initiaza in aria lingusirii, dupa care Zeus ii inmaneaza perfida cutie .
Pandora este dupa parerea lui Hesiod etalonul ispitelor artificiale feminine : ,,si in sanul ei , Crainicul, omoratorul lui Argos , zamisleste minciuni , vorbe amagitoare si o inima vicleana “
Dupa alte interpretari, Pandora nu ar fi decat o alta forma a Zeitei Pamantului (Gaia) care ofera omului daruri contradictorii si ispititoare , mai ales speranta vesnica .
Victor Kernbach , in Dictionar de mitologie generala , pag .538 sustine ca Pandora ,,nu e om , ci homuncul ; nucleul originar al mitului greu de regasit , trebuie sa fi avut ca sursa credintele arhaice in puterile vrajitoresti ; dar vechiul simbol de magie aparent neagra s-a transformat mai tarziu intr-o alegorie a seductiei magice femeiesti si chiar aceasta alegorie a absorbit influienta unor conceptii misogine “
Am prezentat cateva ipostaze feminine din lumea antica
Daca am urmari evolutia statutului femeii de la o societate la alta , am observa ca acesta a variat considerabil . Studiind cu atentie fiecare societate in parte , la prima vedere ar parea ca eliberarea femeilor si feminismul sunt fenomene ale sfarsitului de secol XX .Dar vedem ca si-n lumea antica au existat femei care au reusit sa sparga barierele traditiei

Bibliografie
1 .Tragicii greci-Antologie -Editura de stat ptr literatura si arta , combinatul Poligrafic Casa Scanteii , Buc 28.06. 1958

2. .Victor Kernbach –Dictionar de mitologie generala , Editura Albatros , Bucuresti ,1983

NOTA
ANTOLOGIA TRAGICII GRECI ESTE UN MOMENT DE REFERINTA ptr aceasta perioada, si numai un neavizat se poate intreba ce cauta intr-o lucrare de acest fel( pentru ca a aparut in 1958?) Intr-o buna zi ne vom trezi ca nu mai au valoare nici scrierile lui Dimitrie Cantemir, sau Neagoe Basarab, ptr ca nu sunt aparute in 2009 .....
1983

Dezvoltarea personala , un lux , sau o necesitate ?

O analiza la nivelul planetei ( Ion I.Ionescu-Sociologia dezvoltarii comunitare) ar scoate in evidenta multiplicarea relatiilor dintre oameni , comunitati , societati , a interactiunilor si interdependentelor , cresterea mobilitatii persoanelor , globalizarea schimburilor (de capital, produse, informatii) inmultirea modurilor de organizare a colectivitatilor, societatilor si de gestionare a resurselor.
Datorita acestor transformari radicale , apar: neputinta de a prevedea viitorul, incertitudinea si riscurile , punerea permanenta sub semnul intrebarii a pozitiei economice si sociale dobandite, goana inversunata dupa performanta , competitivitatea de toate felurile, necesitatea adaptarii in mod eficient si pozitiv la schimbarile si mutatiile din societatea de astazi .
In aceste conditii, dezvoltarea personala a devenit un fel de formare permanenta aplicata propriei persoane , avand rolul de a optimiza competentele, gasindu-si locul in aplicarea unui eficient proces individual de reusita . Cu ajutorul ei ne putem adapta noii realitati , intelegem necesitatea schimbarii mentalitatii ca odata invatata o meserie aceasta ne poate asigura existenta toata viata si constientizam ca avem forta necesara s-o luam de la capat ori de cate ori conditiile socio-economice o impun . Atunci cand schimbarea vine din interior , adaptarea se face mai usor, iar insusirea unor noi cunostinte nu mai provoaca stres , individul devenind stapanul propriului destin .
Multe din exercitiile si tehnicile invatate la cursurile de dezvoltare personala , ne ajuta sa detinem controlul asupra timpului de care dispunem , asupra factorilor de stres , asupra relatiilor cu ceilalti , ne da forta sa demaram o actiune dorita pentru a realiza ce ne-am propus .
Comparand nivelurile de stres din mai multe activitati (pe un studiu facut de mine pe 144 subiecti repezentand 4 categorii socio-profesionale) , am putut observa ca pe langa complexitatea muncii , nivelul de stres este influientat si de stabilitatea emotionala , impulsivitate , sociabilitate si modul cum se exercita autocontrolul . Iar acestea difera la fiecare individ in parte , in functie de personalitatea fiecaruia , in functie de nivelul de cunoastere si autocunoastere personala .
Daca stim sa abordam corect o activitate , oricat ar fi de stresanta pentru altii , pentru noi poate deveni placuta . Preluarea controlului este cheia dezvoltarii personale .
Prin urmare, dezvoltarea personala nu este un lux , ci devine o necesitate .

Oare ne dorim cu adevarat schimbarea?

Ni se intampla de multe ori sa ne dorim o slujba noua pentru ca cea actuala nu ne mai aduce satisfactiile dorite, dar gandul ca s-ar putea sa esuam la noul loc de munca, ne face sa batem in retragere.
Vechiul proverb romanesc “ nu da vrabia din mana pe cioara de pe gard “ e atat de actual si astazi si ramane o convingere limitatoare pentru multi dintre semenii nostri .
Din fericire sunt destui care nu gandesc asa si daca altii reusesc, tu de ce nu ai reusi?
Daca te cunosti cu adevarat…., daca esti convins ca meriti ceva mai bun..., schimbarea e necesara.
Fiecare om trece in viata printr-un lant de schimbari, dar trecerea trebuie
facuta in asa fel incat sa te duca spre ceea ce iti doresti cu adevarat. Invata sa iti placa schimbarea, fa un efort constient de a crede in ea.
Incearca sa te concentrezi pe sentimentele pozitive, nu pe cele negative, vizualizeaza cum te vei simti la noul loc de munca, mai puternic, cu un mental mai clar, calm, bucuros de ceea ce faci. Fa o comparatie cu vechiul loc de munca, reprezinta-ti explicit scopul urmarit.
Intreaba-te din nou ce urmaresti sa obtii prin schimbarea locului de munca si cand anume vei sti daca ai reusit sa realizezi ceea ce ti-ai dorit. Construieste-ti strategia potrivita pentru a reusi.
Daca esti convins ca nu esti pe calea cea buna, lanseaza o noua strategie care poate fi aceeasi cu o mica modificare, o alta legata de prima, sau complet diferita.
Anticipeaza totul pana in cel mai mic amanunt. Construind o anticipatie pozitiva lucrurile ti se vor parea mult mai clare cand ajungi acolo.
Anticipeaza daca poti si un eventual esec, dar cu convingerea ca acesta te va intari si-ti va da forta sa mergi mai departe. Nu de putine ori invatatura trasa dintr-un esec poate constitui premisa unor succese viitoare.
Construieste-ti strategia folosind toate cele 3 sisteme de reprezentare: vizual, kinestezic si auditiv pentru ca fiecare dintre sistemele noastre de reprezentare este capabil de a primi si procesa informatii. Abia dupa ce ti-ai construit pas cu pas o strategie viabila, poti trece in sfarsit la luarea unei decizii care sa te satisfaca. Toate sentimentele, senzatiile asociate inspiratiei, insight-urilor, te ajuta sa iti dai seama ca esti pe calea cea buna .

© 2007 Ciuperca NICULINA. Toate drepturile rezervate.