Depresia la vârsta a treia

https://www.facebook.com/sperantatv.ro/videos/792981914366914/UzpfSTEyOTMyMDYwOTk6MTAyMTY5NDg1OTMxMjkwNjg/

Exercițiu de relaxare după Mike George (Cu mintea la o floare)

Meditând la un element din natură putem crea conexiuni cu frumusețile acesteia, într-o manieră care să reflecte și să ne întărească propriile calități.

O floare reală poate să scoată la iveală floarea spirituală din noi

1.      Folosiți o floare reală sau o reproducere  ca  bază de meditație. Ce însușiri îi atribuiți ca ea să se apropie de perfecțiune pentru voi?

2.      Concentrați-vă la floare și nici-un alt gând să vă treacă prin minte.

3.      Cum rezonează imaginea pentru voi din punct de vedere simbolic? Cum ar putea aceste calități să se reflecte asupra sinelui vostru?

4.      Gândiți-vă acum la fiecare însușire diferită pe care ați atribuit-o florii și contemplați-o din perspectiva felului în care ar putea să corespundă personalității voastre.

5.      Dacă floarea are și lucruri negative(ex. poate i se ofilește una din petale) ce spune acest lucru despre voi? Concentrați-vă pe îndreptarea părților negative, pentru a obține o imagine de sine pozitivă.

6.      Păstrați, astfel legătura cu obiectul, până când ajungeți să simțiți că frumusețea pe care o vedeți este oglinda virtuților voastre.

De luat aminte!

Jurământul psihologului

PSIHO - BLOG NICULINA CIUPERCA: Cheia potrivita- de invatatura pentru tinerele nev...

PSIHO - BLOG NICULINA CIUPERCA: Cheia potrivita- de invatatura pentru tinerele nev...: Aceasta povestire cu talc preluata de pe http://www.crestinortodox.ro/povestiri-talc/ , o recomand tinerelor neveste, rugandu-le sa re...

Succesul este o chestiune de alegere

Nu mai aștepta ca lumea să se schimbe!

Prietenia - comoara cea mai de preţ

Într-o zi, Petru a găsit o hartă pe care era marcat drumul către o comoară inestimabilă. “Voi găsi această comoară şi aşa, voi avea parte şi de ceva aventură!” exclamă el.
Şi iată, că porni la drum. Şi merse, ce merse şi ajunge la o pădure. Acolo l-a întâlnit pe Leu, pe care îl întrebă:” Eşti suficient de puternic şi curajos pentru a veni cu mine la o vânătoare de comori? Leul acceptă propunerea lui Petru şi îl însoţi pe acesta la drum. Pădurea era foarte deasă şi întunecoasă, iar lui Petru i se făcu frică însă, cu Leul lângă el reuşi să o străbată până la capăt.

Când cei doi ajunsese la poalele unui munte, îl întâlniră pe Vultur. “Ai o vedere excelentă şi poţi să ne alarmezi de pericole. Nu doreşti să vii cu noi, suntem în căutarea unei comori?”, îl întreabă Petru. Vulturul acceptă propunerea făcută de Petru şi îi însoţeşte pe cei doi la drum. Muntele pe care trebuiau să îl străbată era foarte înalt şi stâncos. Leul alunecă, însă Petru a fost suficient de iute să îi dea o mână de ajutor şi să îl tragă sus. Vulturul, cu vederea lui ascuţită, era foarte atent la fiecare pas pe care îl faceau cei doi tovarăşi de drum.

Curând, au ajuns la valea din josul muntelui, unde au întâlnit-o pe Oaie. “Vei dori să ne însoţeşti în căutarea unei comori şi să ne ţii de cald când ne este frig?”, o întrebă Petru pe Oaie. Aceasta acceptă propunerea lui Petru şi astfel, porniră toţi la drum. Un vânt rece străbătu întreaga pajişte iar toţi se îngrămădiră lângă Oaie, ca să le ţină de cald.

Apoi, cei patru ajunsese, în final, în deşert unde se întâlni cu Cămila. “Eşti numită oaia deşertului” îi spuse Petru acesteia. “Ne vei ajuta să străbatem întregul deşert şi să ne însoţeşti în călătoria noastră, în cautarea comorii?”. Zis şi făcut. Cămila acceptă popunerea lui Petru şi astfel că el, Oaia şi Leul se urcă pe ea, iar împreună şi fericiţi străbat întreg deşertul cu Vulturul deasupra lor, bucurându-se de spectacol.

Cei cinci, ajung în cele din urmă, lângă ocean unde o întâlnesc pe Broasca Ţestoasă de mare. “Suntem în căutarea unei comori şi ne gândeam dacă ne poţi ajuta să străbatem oceanul? întreabă Petru. Broasca le răspunse afirmativ şi astfel că porniră toţi la drum.

Valurile puternice aproape că îi înecă, însă Broasca Ţestoasă îi îndreptă cu dibăcie către ţărm, unde îi aştepta Bufniţa.

Acesta le vorbi cu înţelepciunea ei străveche, spunându-le aşa: “Felicitări, aţi găsit comoara.”

“Unde este?” exclamă toţi surprinşi.

“Împreună aţi străbătut pădurea, aţi urcat muntele, aţi înfruntat valea, aţi întâmpinat cu curaj deşertul şi aţi traversat oceanul. Niciodată nu aţi fi reuşit unul fără celălalt.”

Toţi s-au uitat unul la celălalt şi au realizat că Bufniţa avea dreptate! Toţi au găsit PRIETENIA!…Şi, într-adevăr, au găsit cea mai de preţ comoară!

Morala

Prietenia este un lucru minunat, este strâns legată de “a împărţi” - prietenii împart aproape totul, experienţele lor, fie că sunt bune fie că sunt rele, bucuriile şi tristeţiile lor - de “altruism”- prietenii au grijă unii de alţii - şi de “sprijin şi grijă“- prietenii sunt mereu împreună atunci când au nevoie unii de alţii; suportul vine sub diferite forme, însă suportul moral este considerat ca fiind cel mai important. Şi atunci, construirea şi menţinerea unei prietenii este unul dintre cele mai bine răsplătite proiecte ale vieţii noastre.

Un proverb japonez spune astfel: “Când caracterul unui om nu îţi este foarte clar, atunci uită-te la prietenii lui”, în timp ce în Spania, se foloseşte o vorbă foarte cunoscută: “Dime con quien andas y te dire quien eres” care se traduce astfel: ” Spune-mi cu cine umbli, ca să îţi spun cine eşti”. Când ne uităm la înţelesul amândurora se aseamănă foarte mult şi spun un mare adevăr. Ca fiinţe umane, tindem să ne construim prietenii cu oameni ca şi noi: cu o bază comună şi cu obiceiuri comune. Şi atunci, prietenii sunt ca un fel de cadou pe care ni-l oferim nouă înşine/însene.

O temă de meditaţie:

Hristos a Înviat!

ATENŢIE!

Consilierea de cuplu-o alternativă la divorţ

     

 Înainte de-a vă gândi să divortati, faceti o analiză si  identificati cauzele         esecului din relatie.

  Dacă veti  gasi cauze printre cele de mai jos, încercati  să le remediati cu ajutorul unui consilier de cuplu:

• unul dintre  parteneri se sacrifică tot timpul şi nu primeşte nimic în schimb;
• pasivitatea excesivă , ca şi iubirea excesivă prin stresul pe care-l crează;
• când unul dintre parteneri sau ambii îşi impun un sacrificiu prea mare;
• neluarea în considerare a propriilor dorinţe şi nevoi;
• mentalitatea că femeia trebuie să se supună voinţei bărbatului şi să considere preocupările acestuia prioritare faţă de ale ei, fapt ce atrage apariţia unui antagonism între parteneri;
• suprimarea libertăţii de gândire şi acţiune a partenerului;
• incompatibilitatea dintre cei doi parteneri(de gândire, de percepţie, mediu cultural şi social în care au crescut şi s-au dezvoltat, etc.);
• diferenţele înnăscute dintre bărbat şi femeie, cărora li se alătură diferenţele datorate educării diferenţiate a băieţilor şi fetelor;
• greşeala pe care o fac bărbaţii considerînd că dacă îşi întreţin familia, vin acasă la timp, nu beau şi sunt fideli, îşi demonstreză dragostea pentru soţie.

           Fals! Ele au nevoie să li se spună şi să simtă că sunt iubite, apreciate, susţinute

           la nevoie.

• nevoile diferite de exprimare a sentimentelor la cele două sexe;
• incapacitatea sau incompetenţa de rezolvare a conflictelor;
• lipsa de control la mânie;
• convingerea iraţională a unui partener că prin căsătorie celălalt îi aparţine; cel care crede că soţul sau soţia este proprietatea lui, are complexe de inferioritate şi o sensibilitate excesivă;
• teama de-a fi respinşi de persoana iubită, ce evidenţiază propria incapacitate şi inferioritate a unui partener.

      Poate vă ajută să vă puneţi şi următoarele întrebări (după I.G. Fodor):

1. Ce vreau de la relaţia mea actuală? Care sunt zonele de nemulţumire, de insatisfacţie în relaţia pe care o am în momentul de faţă? Ştiu clar ce anume îmi doresc de la partenerul meu?

2. Cum exprim ce anume vreau de la relaţia mea actuală? Am deprinderile necesare de a-i comunica partenerului meu ce vreau şi ce-mi doresc de la relaţia noastră?

3. Pot să apreciez dacă partenerul meu aude ceea ce îi spun? Este partenerul meu capabil să raspundă nevoilor mele, sa înţeleaga situaţia din punctul meu de vedere? Este partenerul meu capabil să se schimbe

4. Sunt oare conştient de faptul că anumite comportamente ale mele (pattern-uri comportamentale recurente) contribuie la apariţia unor situaţi conflictuale în relaţia noastră? Cât de mult contribui eu însumi la crearea acestor situaţii şi cât de mult contribuie partenerul meu? Pot discuta cu partenerul meu despre aceste situaţii conflictuale?

5. Care sunt dorinţele/ aşteptările mele prioritare de la această relaţie şi care sunt cele secundare? Ce anume obţin de la o relaţie care îmi împlineşte aceste dorinţe/ aşteptări? Oare nu aştept prea mult? Oare nu mă concentrez prea mult pe ceea ce nu am în relaţia noastră şi pierd din vedere tocmai ceea ce am în această relaţie?

6. Care sunt trăsăturile unice şi specifice ale comportamentul sexual masculin şi feminin?

7. Care sunt modelele de relaţionare din copilarie cu care vin în actuala mea relaţie? Nu cumva am tendinţa de a mă comporta cu partenerul meu în aceeaşi manieră în care mă comportam cu mama/ tata/ alte persoane semnificative din trecutul meu?
8. În ce mod vreau ca partenerul meu să se schimbe? În ce mod contribui eu însumi la incapacitatea partenerului meu de a se schimba? Cum anume contribui eu însumi la crearea situaţiilor noastre conflictuale (mă retrag în mine însumi, stau supărat, izbucnesc în scandal etc.)?

9. Dacă decid că partenerul meu este incapabil să se schimbe, că actuala mea relaţie nu îmi mai satisface dorinţele/ aşteptările mele prioritare şi că nu există o soluţie de a repara situaţia, sunt capabil să mă despart de partenerul meu?

10. Cum voi face faţă separării şi cum voi aborda conflictul legat de ideea luării unei decizii corecte?

11. Pot să spun „La revedere”? Ce-mi mai doresc încă de la partenerul meu?

12. Sunt capabil să fiu singur?

13. Cum voi proceda pentru a găsi o nouă relaţie?

14. Când voi întâlni o altă persoană, cum îmi voi da seama dacă va fi capabilă să-mi împlinească dorinţele/ aşteptările? Oare nu voi repeta vechile mele pattern-uri şi aşteptări în relaţiile mele ulterioare?

E bine  ca în timpul analizei să vă gândiţi şi la următoarele:

– Care sunt  avantajele şi  dezavantajele care ar putea apărea in urma  divorţului?

– Care este pretul platit pentru  alegerea mea?

– Daca voi ajunge la divorţ, ce se va petrece in continuare? Care sunt efectele pe termen lung?

Nu uitaţi !

Consilierea de cuplu poate fi o alternativă la divorţ.

Reguli de aur pentru o căsnicie fericită

§                                -  Soţul şi soţia trebuie să se detaşeze psihologic de familiile de origine, investindu-şi sentimentele în mariaj, creând o nouă identitate de cuplu.

§                                 - Trebuie să constituie o complicitate internă, dar în acelaşi timp sâ-şi recunoască reciproc autonomia.

§                               -   Perechea trebuie să realizeze armonie perfectă în viaţa sexuală.

§                                 - Partenerii trebuie să ştie să înfrunte relaţiile parentale, să nu se simtă privaţi de atenţie o dată cu venirea pe lume a copiiior.

§                                 - Soţii trebuie să se ierte reciproc, să înveţe să treacă împreună peste dificultăţi şi tragedii, rămânând uniţi.

§                                 - Vorbind, chiar certându-se uneori, este mai util decât să rămână indiferenţi la insatisfacţii şi conflicte.

§                                -  Perechea trebuie să ducă o viaţă armonioasă, plină de voie bună, să evite plictiseala şi izolarea.

§                                -  Soţii trebuie să se susţină unul pe celălalt, să-şi satisfacă reciproc nevoile.

§                                 - Perechea trebuie să păstreze vii în memorie amintirile romantice ale primelor întâlniri.

Să vă fie de folos!

Sursa: Judith Wallerstein

La mulţi ani tuturor doamnelor şi domnişoarelor !

Cauzele eşecului în căsnicie

1) lipsa satisfacţiei

2) pasivitatea excesivă ca şi iubirea excesivă ce  creează o stare de stres

3)dorinţele şi nevoile nesatisfăcute

4) dacă unul se sacrifică tot timpul şi nu primeşte nimic în schimb, atunci

căsnicia sau relaţia de cuplu va fi expusă, cu siguranţă, la mari pericole.

5) unul dintre parteneri sau chiar amândoi, îşi impun un sacrificiu prea mare.

6) femeia a fost învăţată, în general, să se supună voinţei bărbatului şi să considere preocupările acestuia prioritare faţă de ale ei. Ca urmare, ea se subordonează intereselor bărbatului, ceea ce în căsnicie va atrage după sine apariţia inevitabilă a unui antagonism între ea şi el.

7) Orice relaţie îşi va pierde echilibrul şi se va altera, dacă unul dintre parteneri dă prea mult, iar celălalt primeşte prea mult.

Căsnicia sau o relaţie de cuplu nu se poate baza pe sacrificial total al unuia, ci numai pe sacrificiul mutual.

8) gradul de compatibilitate dintre cei doi parteneri : cel de origine nevrotică şi cel esenţial (incompatibilitate nevrotică este atunci când doi oameni, care altfel par făcuţi unul pentru celălalt, din cauza unor dificultăţi emoţionale trecătoare nu se mai înţeleg).

9) mediul familial în care a crescut fiecare dintre parteneri are un rol mult mai important în determinarea comportamentului şi a modului de a gândi al unei persoane, decât suntem adesea tentaţi să credem.

10)  tendinţa întru totul firească a oamenilor de a se schimba de-a lungul anilor.E normal ca persoana cu care ne-am căsătorit la vârsta de douăzeci de ani nu va mai fi aceeaşi la treizeci de ani.

11) Neconştientizarea faptului că menţinerea unei căsnicii continuă să fie una dintre cele mai dificile sarcini.

12) diferenţele subtile, dar totuşi profunde, care există între bărbat şi femeie. Anumite diferenţe între bărbat şi femeie sunt înnăscute şi coexistă cu acele diferenţe care se datoresc educării separate a băieţilor şi a fetelor.

13) "plonjare" în căsnicie( atunci când un bărbat tânăr sau o femeie tânără, datorită unei căsnicii prea timpurii, rămân în afara multor plăceri şi distracţii de care s-ar fi putut bucura dacă s-ar fi căsătorit mai târziu).

14) cuvintele pe care partenerii şi le adresează unul altuia în cursul unor certuri aprinse sau când sunt foarte mânioşi.

15) consecinţa unei convingeri iraţionale: căsătorindu-se, oamenii pretind că

"aparţin" unul altuia. Ei trăiesc cu ideea că prin căsătorie celălalt devine proprietatea lor.

16) nevoia de a fi iubit

Sursa : Dr.Paul Hauck- Cum să iubeşti pentru a fi iubit

TEST CUPLU (I. G. Fodor)

Când sesizaţi că apare o problemă în cuplu, în loc să lăsaţi nemulţumirile să vă afecteze relaţia şi mai mult, ar fi bine să clarificaţi situaţia împreună cu partenerul, răspunzând  la următoarele întrebări:

1. Ce vreau de la relaţia mea actuală? Care sunt zonele de nemulţumire, de insatisfacţie în relaţia pe care o am în momentul de faţă? Ştiu clar ce anume îmi doresc de la partenerul meu?

2. Cum exprim ce anume vreau de la relaţia mea actuală? Am deprinderile necesare de a-i comunica partenerului meu ce vreau şi ce-mi doresc de la relaţia noastră?

3. Pot să apreciez dacă partenerul meu aude ceea ce îi spun? Este partenerul meu capabil să raspundă nevoilor mele, sa înţeleaga situaţia din punctul meu de vedere? Este partenerul meu capabil să se schimbe?

4. Sunt oare conştient de faptul că anumite comportamente ale mele (pattern-uri comportamentale recurente) contribuie la apariţia unor situaţi conflictuale în relaţia noastră? Cât de mult contribui eu însumi la crearea acestor situaţii şi cât de mult contribuie partenerul meu? Pot discuta cu partenerul meu despre aceste situaţii conflictuale?

5. Care sunt dorinţele/ aşteptările mele prioritare de la această relaţie şi care sunt cele secundare? Ce anume obţin de la o relaţie care îmi împlineşte aceste dorinţe/ aşteptări? Oare nu aştept prea mult? Oare nu mă concentrez prea mult pe ceea ce nu am în relaţia noastră şi pierd din vedere tocmai ceea ce am în această relaţie?

6. Care sunt trăsăturile unice şi specifice ale comportamentul sexual masculin şi feminin?

7. Care sunt modelele de relaţionare din copilarie cu care vin în actuala mea relaţie? Nu cumva am tendinţa de a mă comporta cu partenerul meu în aceeaşi manieră în care mă comportam cu mama/ tata/ alte persoane semnificative din trecutul meu?
8. În ce mod vreau ca partenerul meu să se schimbe? În ce mod contribui eu însumi la incapacitatea partenerului meu de a se schimba? Cum anume contribui eu însumi la crearea situaţiilor noastre conflictuale (mă retrag în mine însumi, stau supărat, izbucnesc în scandal etc.)?

9. Dacă decid că partenerul meu este incapabil să se schimbe, că actuala mea relaţie nu îmi mai satisface dorinţele/ aşteptările mele prioritare şi că nu există o soluţie de a repara situaţia, sunt capabil să mă despart de partenerul meu?

10. Cum voi face faţă separării şi cum voi aborda conflictul legat de ideea luării unei decizii corecte?

11. Pot să spun „La revedere”? Ce-mi mai doresc încă de la partenerul meu?

12. Sunt capabil să fiu singur?

13. Cum voi proceda pentru a găsi o nouă relaţie?

14. Când voi întâlni o altă persoană, cum îmi voi da seama dacă va fi capabilă să-mi împlinească dorinţele/ aşteptările? Oare nu voi repeta vechile mele pattern-uri şi aşteptări în relaţiile mele ulterioare?

Sper să vă fie de folos!

Niculina Ciupercă, consilier psihologic specialist, familie-cuplu

http://www.sperantatv.ro/web/traieste-intelept-mai-bine-singur-decat-insingurat-invitat-niculina-ciuperca-22-02-2016/http://www.sperantatv.ro/web/traieste-intelept-mai-bine-singur-decat-insingurat-invitat-niculina-ciuperca-22-02-2016/

Iubirea distantă sau indiferentă